Unul dintre cei mai mari promotori ai perdelelor forestiere din Romania este, fara indoiala, fermierul constantean Gheorghe Albu. In ultimii 10 ani, acesta a reusit sa planteze, in zona comunei Cobadin (Constanta), peste 1,2 milioane de pomi de salcam, care au rolul sa protejeze de seceta, precum si de vanturile aspre din iarna, o suprafata agricola de circa 6.000 de hectare.

Fostul secretar de stat in MADR, Gheorghe Albu, este mandru de investitia realizata si afirma ca perdelele forestiere, pe langa rolul lor protector, au avut capacitatea si sa ii sporeasca productia de cereale cu aproape 100%. „Daca pe culturile din afara campurilor protejate de perdelele forestiere faceam 2-3 tone de grau la hectar, pe solele din interiorul perdelelor forestiere obtin acum 5-6 tone la hectar. Acest lucru e valabil si pentru porumb si floarea-soarelui”, declara, pentru StiriAgricole.ro, Gheorghe Albu.

Fermierul constantean a ales sa infiinteze perdelele forestiere cu fonduri proprii, suprafata ocupata in prezent cu aceste perdele fiind de circa 230 de hectare. Dupa ce a obtinut acordul scris al proprietarilor de teren pentru suprafetele luate in arenda, Gheorghe Albu s-a agajat sa planteze si sa intretina perdelele forestiere. Pe de alta parte, proprietarii de teren, recunoscuti ca unici beneficiari ai masei lemnoase, au fost de acord sa nu defriseze perdelele forestiere decat in conditii de exploatare silvica, dupa 25 de ani.

„Perdelele forestiere se pot infiinta inclusiv prin PNDR, numai ca acolo conditiile sunt destul de restrictive. Ai nevoie inclusiv de material saditor insotit de certificat de calitate. De multe ori, noi singuri am produs materialul saditor pentru infiintarea perdeleleor forestiere. Pentru fondurile europene iti mai trebuie si cadastru. De aceea, noi am ales sa realizam aceste perdele in baza legii infiintarii perdelelor forestiere”, ne-a spus Gheorghe Albu.

Fermierul constantean afirma de asemenea ca perdelele forestiere au un rol multiplu, deoarece pot asigura, pe de-o parte, un microclimat benefic zonei in care sunt realizate, iar, pe de alte parte, pot constitui si o resursa economica valoroasa, in momentul in care sunt exploatate. „Perdelele forestiere asigura un mediu sanatos zonei noastre, e un fel de plaman, de organism al localitatii. Apoi, putem vorbi si de un beneficiu economic, dupa cativa ani, atunci cand exploatam o parte din ele. Nu se taie toata perdeaua forestiera, ci jumatate, pentru a se regenera. Peste cativa ani se taie si cealalta jumatate. Insa, cel mai important beneficiu al acestor perdele este ca adapostesc culturile agricole, ajutandu-te si la productie”, mai spune fermierul din Constanta.

Fenomenul de aridizare, combatut cu tehnologii moderne de plantare

Gheorghe Albu atrage atentia ca pentru a combate fenomenul de aridizare din zonele agricole sudice ale Romaniei trebuie ca producatorii agricoli sa foloseasca metode conexe, inclusiv o tehnologie moderna de plantare, care sa nu utilizeze in mod agresiv terenul agricol.

„Nu trebuie sa ne bazam doar pe sistemul de irigatii, pentru a impiedica fenomenul de desertificare. Trebuie sa venim cu metode conexe. Cele mai indemana ar fi infiintarea perdelelor forestiere, apoi aplicarea unor tehnologii agricole adecvate conditiilor de seceta. Aici ma refer ca nu ar trebui sa folosim utilaje agricole care lucreaza agresiv terenul, in speta aratul, discuitul. Trebuie sa ne asiguram ca mentinem apa in sol. Apoi, trebuie sa folosim samanta rezistenta la seceta si arsita”, apreciaza fermierul constantean.

Din punct de vedere al tipului de perdele forestiere care s-ar preta cel mai bine pentru zonele agricole sudice din Romania, Gheorghe Albu afirma ca acestea ar trebui sa fie de tipul perdelelor forestiere semi-penetrante, care au capacitatea de a diminua din intensitatea vantului, nu de-al opri complet.

„Exista mai multe tipuri de perdele forestiere. Sunt cele nepenetrante, foarte dese adica, ce nu lasa vantul sa treaca. Perdeaua forestiera are rolul de a atenua intensitatea vantului, de aceea nu sunt indicate. Al doilea tip sunt cele semi-penetrante. Acestea sunt cele mai bune pentru protejarea culturilor agricole, iar eu recomand sa fie infiintate cu puieti de salcam, deoarece se prinde si creste repede. De asemenea, e o specie melifera foarte buna”, explica Gheorghe Albu.

Perdele forestiere, incluse la plata pe suprafata

Daca pana in 2015, suprafata in care se regaseau perdelele forestiere era exclusa de la plata pe suprafata (SAPS), noua Politica Agricola Comuna (PAC) precizeaza ca si aceasta este eligibila pentru subventii. „Daca anul trecut aveam o parcela de 100 de hecatre si 10 hectare erau perdele, primeam SAPS doar pentru cele 90. Acum, se primeste pentru toate cele 100 de hectare, plus ceva in plus pe masura de agromediu”, afirma Gheorghe Albu.

In viitor, fermierul constantean isi doreste sa infiinteze perdele forestiere si cu specia Paulownia, recunoscuta pentru ritmul sau de crestere, precum si pentru valoarea considerabila a masei lemnoase. „Perdelele forestiere ar trebui sa fie conectate la reteaua nationala, pentru a avea un efect pozitiv cat mai mare asupra terenurilor agricole. Cei care realizeaza aceste perdele forestiere, va spun sincer, vor fi rasplatiti inzecit”, mai spune marele fermier.

Cu o avere estimata la circa 25 de milioane de euro, Gheorghe Albu este administratorul holdingului Argonaut din judetul Constanta. Aici, fermierul lucreaza peste 5.000 de hectare de teren agricol, principale culturi fiind cele de grau, orz, rapita, floarea-soarelui, porumb, mazare, cat si plante furajere.

Perdelele forestiere din Romania dateaza inca din 1860, atunci cand ministrul de interne Ion Ghica a promovat in Parlament un proiect de lege prin care se urmarea, in principal, protectia campurilor agricole din judetele Ialomita si Braila, cu palcuri de arbori plantati in masiv, dar si prin initierea si realizarea primelor perdele de protectie pe unele terenuri apartinand domeniului public. In perioada socialista insa, majoritatea zonelor cu perdele forestiere au fost defrisate cu scopul de a extinde suprafata agricola a Romaniei.

Share on Facebook