Fermierii care vor produce mazare boabe pentru procesare ar putea obtine, prin intermediul platilor cuplate, circa 180 de euro/hectar.
Aceasta forma de sprijin ar putea fi implementata incepand cu anul 2016, in functie de decizia functionarilor de la Bruxelles, potrivit declaratiilor oficialilor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Una dintre conditiile pe care vor trebui sa le indeplineasca legumicultorii care vor dori sa primeasca plati cuplate este de a face dovada ca utilizeaza samanta autohtona, certificata oficial. In acest context, StiriAgricole.ro va prezinta oferta statiunilor de cercetare agricola din tara.
Soiuri de mazare create de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultura si Floricultura Vidra
Soiul de mazare Diana
Descrierea soiului de mazare Diana:
- Anul omologarii: 2003;
- Soi semitardiv (55-60 zile de la rasarit la maturitatea de consum);
- Forma pastaii este slab curbata, tipul de curbura fiind concav. Pastaia este de lungime mijlocie-mare si prezinta strat pergamentos. Forma partii bazale este ascutita. Numarul mediu de boabe in pastaie este de 7-8, iar culoarea boabelor este verde deschis.
- Boabele verzi sunt de calitate superioara si sunt incadrate in categoria fina-mijlociu de fina. Se recolteaza in prima si a doua decada a lunii iunie;
- Capacitate de productie: 8-10 tone/hectar boabe verzi;
- Rezistenta la Virusul mozaicul galbenal fasolei, la antracnoza (Ascochyta pisi)
Soiuri de mazare create de Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Buzau
Soiul de mazare de gradina cu bob zbarcit – Pisum sativum – Getica
Descrierea soiului de mazare Getica:
FRUCTUL (pastaie)
- Masa a 1000 de boabe (MMB): 215-235 grame
- Forma: cilindric-alungita
- Nr. boabe/pastaie: 5-9
- Culoarea: verde
TIPUL DE PLANTA
- Soi: timpuriu, 80 de zile de la rasarit pana la maturitatea tehnologica a boabelor
- Vigoare: mijlocie
- Toleranta: buna la bolile specifice
- Potential de productie: până la 13 tone/ha pastai verzi
OBSERVATII:
- Destinatia productiei: consum in stare proaspata si industrializare.
Soiuri de mazare create de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea
Soiul de mazare Nicoleta
Descrierea soiului de mazare
Insusiri morfologice:
- Tip de crestere: nedeterminata;
- Inaltimea plantei: 60-85 cm;
- Frunza: tip ,,afila’’, cu foliolele transformate in cârcei puternic dezvoltati si ramificati cu stipele de marime mijlocie;
- Florile: de culoare alb, grupate câte 2 in racem;
- Pastaia: mica spre medie, de culoare verde;
- Bobul: neted cu tegumentul de culoare galben;
- MMB: 250-280 grame.
Insusiri fiziologice:
- Perioada de vegetatie: 78-96 zile;
- Rezistenta foarte buna la cadere si scuturare;
- Rezistenta buna la fainarea mazarei (Erysiphe polygoni), antracnoza (Ascochya pisi) si la viroze;
- Continutul in proteina variaza de la 24,5% la 26%;
- Procentul de coji este de 7,5%.
Eficienta economica:
- Prin insusirea genetica de rezistenta la cadere, conferita de prezenta genei ,,af’’, soiul Nicoleta, cea mai recenta creatie a I.N.C.D.A. Fundulea, poate contribui in mod semnificativ la reducerea pierderilor la recoltarea mecanizata.
- Soiul Nicoleta are un potential de productie ridicat, depasind productia soiurilor martor Rodil cu 12,5 % si Aurora cu 5 %, productia in cei trei ani de testare, foarte diferti din punct de vedere climatic, a fost de 3567 kg/ha.
Domeniul de aplicabilitate:
- Soiul Nicoleta poate fi cultivat in toate zonele din sud si sud-est ale tarii, dar si in zonele din Câmpia Transilvaniei, Câmpia de Vest si pe suprafete insemnate in Moldova.
Beneficiari potentiali:
- ferme private si societati comerciale; asociatii de proprietari.
De asemenea, soiurile de mazare create de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea, respectiv F 53-54 (omologat in 1962), Miral (omologat în 1972), Corina (omologat in 1981), Dora (omologat in 1989) si Marina (omologat in 1990) au determinat o crestere a potentialului de productie de la 1.800-3.000 kg/hectar la 3.000-5.000 kg/hectar. Ulterior, soiurile de tip normal, Rodil si Alina, inregistrate in 1994 şi 1995, si soiurile de tip afila, Mona şi Aurora, inregistrate in l999 si 2003, au reprezentat un nou progres in sporirea productiei si adaptabilitatii acestei culturi.
