Cultivarea fasolei: ce si cum sa semeni ca sa obtii recolta bogata

Facebook
Twitter

Cum productia interna de fasole nu acopera necesarul de consum, inseamna ca este loc suficient pe piata pentru fermierii romani care se orienteaza catre cultivarea fasolei.

Fasolea a fost pentru Romania, pana in anul 1989, o cultura leguminoasa aproape nelipsita din oricare asolament agricol, asa incat, daca in anul 1965 se cultivau 27 mii ha, cu o productie totala de 77,8 mii tone, s-a ajuns in anul 1985, dupa un parcurs ascendent, la 168,9 mii ha si o productie totala de 189,2 mii tone, potrivit datelor publicate de cercetatorii de la Statiunea Fundulea.

Dupa 1989 se inregistreaza declinul cel mai accentuat al culturii, cand suprafetele cultivate cu fasole scad cu peste 150 mii ha. Astfel, productia interna nu acopera necesarul de consum, ceea ce inseamna ca este loc suficient pe piata pentru fermierii romani care se orienteaza catre acest tip de cultura. In acest context, va prezentam cateva sfaturi despre cultivarea fasolelor, mai ales ca boabele sunt destul de usor de depozitat pe perioada iernii.

Pe piata este disponibila o mare varietate de soiuri de fasole, iar cultura de fasole poate fi infiintata si dupa recoltarea soiurilor timpurii, pentru a avea parte de pastai fragede si spre toamna. In plus, florile de fasole atrag albinele, ceea ce constituie un plus pentru apicultori, iar acest tip de cultura foloseste o cantitate mai mica de nutrienti din sol comparativ cu alte culturi.

Cultivarea fasolei. Soiuri de fasole

Cheia cultivarii fasolei o reprezinta alegerea unor soiuri adaptate conditiilor pedoclimatice din zona in care va fi infiintata cultura. In tara noastra, soiurile de fasole apartin speciei Phaseolus vulgaris si se diferentiaza dupa o serie de caracteristici morfologice, biologice, de productivitate si calitate si dupa perioada de vegetatie (soiuri timpurii cu durata vegetatiei de 70-90 zile, soiuri semitardive cu 90-110 zile si soiuri tardive avand peste 110 zile), potrivit datelor din lucrarea „Tehnologii de agricultura ecologica”, realizata de conf. dr. Costel Samuil, de la Facultatea de Agricultura din cadrul USAMV Iasi.

Soiurile de fasole pentru boabe trebuie sa aiba capacitate mare de productie, perioada scurta de vegetatie, continut ridicat de proteina, rezistenta buna la boli si daunatori, port erect al tulpinii la maturitate, insertie cat mai inalta a primei pastai, maturare uniforma a pastailor.

Pentru cultura mare sunt potrivite soiurile cu tufa oloaga (cu port pitic, 30-40 cm) si tulpina erecta, avand cresterea determinata si soiurile cu tufa semivolubila (cu port mai inalt, 50-70 cm) si tulpina semierecta, avand crestere nedeterminata sau semideterminata. De asemenea, pentru conditiile climatice din tara noastra, sunt indicate soiuri le timpurii care fructifica inaintea arsitelor si secetelor din vara, iar in partea de nord a tarii si in jumatatea de nord a tarii si in anii mai reci ajung la maturitate inaintea brumelor timpurii din toamna. In conditiile de irigare din sudul tarii aceste soiuri pot fi cultivate dupa plante recoltate devreme ca a doua cultura. In tara noastra se aflau in cultura, la nivelul anului 2003,  zece soiuri de fasole pentru boabe, de creatie romaneasca, respectiv:

  • Soiul de fasole Ami – perioada de vegetatie: 82 de zile; zona de cultura indicata: sudul si sud-estul tarii
  • Soiul de fasole Ardeleanca – perioada de vegetatie: 82 de zile; zona de cultura indicata:Transilvania, Moldova, Banat
  • Soiul de fasole Avans- perioada de vegetatie: 81 de zile; zona de cultura indicata: sudul si sud-estul tarii
  • Soiul de fasole Aversa – perioada de vegetatie: 95 de zile; zona de cultura indicata: sudul tarii si Banat
  • Soiul de fasole Bianca – perioada de vegetatie: 85 de zile; zona de cultura indicata: toate zonele de cultura
  • Soiul de fasole Ceali de Dobrogea – perioada de vegetatie: 95 de zile; zona de cultura indicata: Dobrogea si zonele limitrofe din Campia Dunarii
  • Soiul de fasole Diva – perioada de vegetatie: 85 de zile; zona de cultura indicata: sudul tarii
  • Soiul de fasole Emiliana – perioada de vegetatie: 80 de zile; zona de cultura indicata: Sudul Olteniei (irigat) si Campia de Sud (neirigat)
  • Soiul de fasole Star – perioada de vegetatie: 81 de zile; zona de cultura indicata: zonele de stepa cu atac puternic de bacterioze
  • Soiul de fasole Vera – perioada de vegetatie: 85 de zile; zona de cultura indicata: sudul si sud-estul tarii

Una dintre institutiile port-drapel in ceea ce priveste ameliorarea soiurilor de fasole este I.C.C.P.T. Fundulea. Spre exemplu, sapte dintre cele zece soiuri enumerate mai sus au fost omologate de cercetatorii de la Fundulea.

In perioada anterioara omologarii primelor soiuri autohtone ameliorate, in tara noastra se cultivau indeosebi soiuri si populatii locale de fasole pentru boabe, cele mai importante fiind Marunta de Transilvania, Ialomiteana, Ousoara de Moldova, Ceali de Dobrogea si Fasole de Banat. Dintre acestea, Ceali de Dobrogea s-a mentinut multi ani in cultura, fiind foarte bine adaptat conditiilor din Dobrogea si zona limitrofa. Fasolea de Banat s-a remarcat printr-o mai mare plasticitate ecologica, dar si o productivitate mai ridicata, fiind omologata in anul 1953 si servind ulterior ca martor pentru materialul de ameliorare si pentru primele soiuri de fasole create in tara noastra.

Intrucat soiurile si populatiile locale de fasole aveau anumite deficiente, productia lor fiind nesatisfacatoare si, in plus, caracterizata de mari fluctuatii de la un an la altul, prin lucrarile de ameliorare au fost abordate o serie de obiective care au vizat corectarea acestor deficiente. In prima etapa s-a avut in vedere cresterea productivitatii, in paralel cu imbunatatirea calitatii boabelor, exprimata prin cresterea continutului in proteine, scaderea procentului  de coji, imbunatatirea capacitatii de fierbere si a insusirilor culinare. Precocitatea a fost urmarita indeosebi in vederea crearii de linii si soiuri de fasole foarte timpurii, pretabile la culturi duble in conditii de irigare.

La I.C.C.P.T. Fundulea, a fost studiat un sortiment foarte variat de soiuri si populatii locale,  provenite atat din tara cat si din colectia mondiala. Dupa o perioada in care au fost obtinute o serie de noi linii valoroase, dezvoltarea si intensificarea lucrarilor de ameliorare a dus la crearea soiurilor Orizont, omologat in anul 1977 si creat prin selectie individuala simpla

Dintr-o populatie locala din Moldova si soiul Premial, omologat in anul 1978. Aceste soiuri de fasole cu bobul mare, cu potential de productie foarte ridicat pentru perioada respectiva, puteau realiza pana la 3.500 kg boabe/ha, cu o buna stabilitate a recoltelor, precum si unele insusiri de calitate si rezistenta imbunatatite. In anul 1981 este omologat soiul Avans.

In ciuda productivitatii ridicate, aceste soiuri prezentau deficiente majore in privinta rezistentei la principalele boli si in special la arsura bacteriana, ceea ce determina mari fluctuatii de productie de la un an la altul si de la o localitate la alta. In perioada 1995-2005 au fost inregistrate soiurile de fasole Diva (Florena), Vera, Bianca si Liza (Lizica). In general sunt soiuri cu bobul mic spre mediu, productive, cu calitati culinare deosebite, cu toleranta de la medie spre buna la seceta si bacterioze.

Cultivarea fasolei. Zone favorabile cultivarii fasolei pentru boabe

Zona foarte favorabila pentru fasole este situata in Campia de Vest (in jurulAradului, mai ales pe Valea Muresului, pe aluviunile fertile ale Timisului si vaile Crisurilor, pe Valea Somesului) si in Transilvania (pe luncile Muresului si Tarnavelor). In aceste areale, conditiile de temperatura si umiditate sunt favorabile, solurile sunt fertile, cu reactie si textura favorabile, apa freatica nu prea adanca.

Zona favorabila se intinde pe cea mai mare parte a terenurilor arabile din Romania (in Oltenia, Muntenia, Moldova, Transilvania), existand unele diferente de favorabilitate in cuprinsul acesteia, legate de fertilitatea solurilor si de cantitatile de precipitatii care cad in lunile iunie si iulie. Se evidentiaza, prin favorabilitate, vaile inferioare ale Jiului si Oltului, Valea Siretului, Depresiunea Jijiei. Conditii favorabile pentru cultura fasolei se intrunesc si in lunca indiguita a Dunarii unde sunt asigurate umiditatea atmosferica mai ridicata si aportul freatic, dar este necesar un drenaj bun al terenului, care sa evite baltirea apei sau excesul deumiditate in sol, in zona radacinilor. In zona de sud a tarii, amplasarea culturilor de fasole (in cultura principala sau succesiva) trebuie facuta cu prioritate in perimetrele irigate.

Cultivarea fasolei. Locul in asolament

Fasolea nu este pretentioasa fata de cultura premergatoare, dar avand sistemul radicular slab dezvoltat (raspandit in stratul superficial al solului), este bine sa se cultive dupa plante ce nu saracesc solul in apa si elemente nutritive si care permit o buna pregatire a terenului pentru semanat. Pretinde ca terenul sa fie lucrat inca din toamna, afanat profund, bine drenat, curat de buruieni, fara resturi vegetale, intr-o stare buna de fertilitate. Poate fi cultivata cu bune rezultate dupa cereale paioase, indeosebi grau si orz de toamna (care elibereaza terenul devreme), cartof, sfecla pentru zahar, tutun, porumb.

Nu sunt recomandate ca premergatoare culturile de floarea-soarelui, rapita, in, leguminoase, din cauza bolilor comune. Dupa aceste culturi, fasolea nu trebuie sa revina mai devreme de patru ani.

Desi se autosuporta, nu se recomanda cultura repetata din cauza inmultirii bolilor (antracnoza, bacterioza, putregai cenusiu, rugini) si mai ales datorita faptului ca fasolea este o foarte buna planta premergatoare pentru majoritatea culturilor si o excelenta planta premergatoare pentru graul de toamna, lasand terenul bogat in azot si curat de buruieni.

Intrucat suprafetele ocupate de fasole in cultura pura sunt relativ reduse, comparativ cu alte culturi, amplasarea ei in rotatie dupa cele mai bune premerga toare nu constituie o problema deosebita. Este necesar ca fasolea sa se cultive in asolamente de 3-5 ani, ca de exemplu:

  1. a) asolament de 3 ani: fasole-grau de toamna-porumb boabe; fasole-orz de toamna-sfecla pentru zahar;
  2. b) asolament de 4 ani: fasole-grau de toamna-grau de toamna-porumb boabe; fasole-grau de toamna-orz de toamna-cartof; fasole-grau de toamna-cartof-porumb boabe; fasole-grau de toamna-porumb boabe-grau de toamna;
  3. c) asolament de 5 ani: fasole-grau de toamna-porumb boabe-grau de toamna-porumb boabe; fasole-porumb boabe-porumb boabe-grau de toamna-orz de toamna.

Cultivarea fasolei. Productiile de boabe de fasole dupa diferite plante premergatoare:

  • Cultivarea fasolei dupa grau: productia de boabe la hectar – 1.472 kg, productie relativa – 100%
  • Cultivarea fasolei dupa porumb: productia de boabe la hectar – 1.450 kg, productie relativa – 98%, diferenta: minus 22 kg/ha
  • Cultivarea fasolei dupa orz: productia de boabe la hectar – 1.4690 kg, productie relativa – 99,7%, diferenta: minus 3 kg/ha
  • Cultivarea fasolei dupa floarea-soarelui: productia de boabe la hectar – 1.307 kg, productie relativa – 88,8%, diferenta: minus 165 kg/ha
  • Cultivarea fasolei dupa sfecla de zahar: productia de boabe la hectar – 1.068 kg, productie relativa – 72,6%, diferenta: minus 404 kg/ha
  • Cultivarea fasolei dupa mazare: productia de boabe la hectar – 1.268 kg, productie relativa – 86,1%, diferenta: minus 204 kg/ha
  • Cultivarea fasolei dupa fasole: productia de boabe la hectar – 1.097 kg, productie relativa – 74,5%, diferenta: minus 375 kg/ha

Cultivarea fasolei. Aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor

Datorita sistemului radicular slab dezvoltat, fasolea are cerinte ridicate fata de substantele nutritive. Pentru 1.000 kg boabe si productia corespunzatoare de tulpini, fasolea extrage din sol: 60-65 kg N, 17 kg P2O5, 45 kg K2O. Totusi, reactia la ingrasaminte este mai slaba, deoarece isi asigura azotul in proportie de peste 70 % prin intermediul bacteriilor simbiotice si valorifica bine efectul remanent al ingrasamintelor aplicate plantei premergatoare.

In general ingrasamintele organice nu se recomanda sa se aplice direct la cultura de fasole ci plantei premergatoare care este de regula o prasitoare.

Pe solurile cu reactie acida, unde fasolea da productii mici, este necesara aplicarea amestecurilor calcaroase.

Cultivarea fasolei. Lucrarile solului

Lucrarile de pregatire a terenului sunt, in general, asemanatoare cu cele pentru cultura porumbului. Totusi, fasolea are nevoie de un pat germinativ bine maruntit, nivelat, afanat si curat de buruieni, deoarece radacina are o putere mica de patrundere in sol, semintele necesita o cantitate mare de apa pentru germinare, iar rasarirea se face cu dificultati, fiind epigeica (puterea de strabatere este slaba).

In functie de planta premergatoare, umiditatea solului, starea culturala a terenului,  prezenta resturilor vegetale, aratura se face vara sau toamna, imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, la 20-30 cm adancime, cu plugul in agregat cu grapa stelata, realizand o lucrare de buna calitate, uniforma, cu ingroparea completa a resturilor organice. Aratura de vara se executa pana in data de 15 august in sud si 30 septembrie in nord. Aratura de toamna ar trebui executata pana la 15 noiembrie.  Pana la venirea iernii sunt necesare lucrari superficiale de grapare pentru maruntirea si nivelarea araturii si pentru distrugerea buruienilor. Nivelarea terenului este o lucrare necesara la cultura fasolei pentru a realiza un semanat de calitate, o rasarire uniforma a plantelor si a usura recoltarea mecanizata.

In primavara, dupa zvantarea terenului, se face o lucrare de grapare pentru afanarea solului, iar patul germinativ se pregateste in preajma semanatului printr-o lucrare cu combinatorul la adancimea de 6-7 cm. Pe terenurile tasate, denivelate si imburuienate, patul germinativ se va pregati cu discul in agregat cu grapa cu colti reglabili, dupa care se va face o lucrare cu combinatorul in preziua semanatului, la adancimea de incorporare a semintei. Trebuie evitate trecerile repetate in primavara cu agregatele de pregatire a terenului care pulverizeaza solul si favorizeaza formarea crustei dupa semanat, deoarece solul va pierde multa apa prin evaporare, iar rasarirea plantelor va fi intarziata si neuniforma.

Cultivarea fasolei. Samanta si semanatul

Samanta de fasole destinata semanatului trebuie sa fie sanatoasa, provenita din culturi neinfectate cu boli, sa posede o puritate minima de 98% si o facultate germinativa de cel putin 80%.

In scopul stimulari activitatii simbiotice, in ziua semanatului se foloseste biopreparatul Nitragin care contine bacteria specifica Rhizobium phaseoli, utilizandu-se 4 flacoane in 2 l apa la samanta necesara pentru un hectar. Nitraginul se poate aplica si concomitent cu semanatul prin pulverizarea suspensiei direct in sol, in zona semintei, cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasate la brazdarele semanatorii.

Perioada optima de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului, cand in sol la adancimea de 5-6 cm temperatura este de 8-10 grade C, cu tendinta de crestere, ceea ce corespunde cu decada a II-a si a III-a a lunii aprilie, iar in zonele mai reci ale tarii chiar cu prima decada a lunii mai. Atat semanatul prea timpuriu cat si semanatul intarziat determina scaderi insemnate de productie. In cazul semanatului prea devreme se prelungeste perioada de rasarire, multe seminte mucegaiesc si putrezesc in solul rece si umed (are loc „clocirea” semintelor, rasarirea plantelor este intarziata si neuniforma, iar cultura se imburuieneaza). Semanatul intarziat este la fel de daunator.

Prin intarzierea semanatului se pierde apa din sol, rasarirea intarzie si este neuniforma. Inflorirea, fecundarea si formarea bobului (faza critica pentru apa a fasolei) se prelungesc si coincid cu perioada secetoasa din vara care determina avortarea florilor si scaderea accentuata a productiei de boabe.

Densitatea de semanat se stabileste in functie de germinatia semintelor si de pierderile de plante pe parcursul vegetatiei din cauza prasilelor si a atacului de boli. In experiente cu densitati de semanat cuprinse intre 30-80 boabe germinate/m2 la diferite statiuni de cercetare din tara, productiile au fost foarte apropiate Densitatea optimade semanat este de 40-50 boabe germinabile/m2, iar pe soluri cu umiditate corespunzatoare si in conditii de irigare se asigura 50-55 boabe germinabile/m2. La densitati prea mici se favorizeaza ramificarea plantelor, se prelungeste perioada de inflorire, se esaloneaza coacerea, fapt ce creeaza dificultati in alegerea momentului optim de recoltare si conditii pentru scuturarea boabelor din primele pastai.

Cultivarea fasolei. Pentru realizarea desimilor recomandate la semanat sunt necesare norme de samanta cuprinse intre 80-200 kg/ha in functie de marimea semintelor.

Fasolea se seamana cu semanatorile de precizie (SPC) echipate cu numarul de sectii corespunzator realizarii distantei dintre randuri care se doreste. Semanatul se poate face fie in randuri simple la 45-50 cm, folosind semanatoarea echipata cu 8 sectii, iar la intretinere tractoare legumicole L-445 pentru efectuarea prasilelor sau la 60-70 cm cand semanatul si lucrarile de ingrijire se fac cu tractorul U-650, fie in benzi la 45-50 cm intre randuri si 60-70 cm intre benzi (pe urmele rotilor tractorului) cand semanatoarea este prevazuta cu 9 sectii. La irigarea prin brazde, distanta dintre benzi este de 80 cm, interval pe care urmeaza sa se deschida brazdele de udare.

Avand in vedere puterea redusa de strabatere a germenilor si necesarul mare de apa al boabelor pentru germinare, la stabilirea adancimii de semanat se tine seama de umiditatea si textura solului. Se recomanda adancimea de 4-5cm pe solurile mai grele si umede si 5-6 cm pe solurile usoare si mai uscate. Pe terenurile irigate sau in primaverile umede, adancimea de semanat poate fi redusa la 3-4 cm.

Cultivarea fasolei. Combaterea buruienilor

Fasolea este foarte sensibila la imburuienare si lupta greu cu buruienile, datorita cresterii lente a plantelor in primele faze de vegetatie si densitatii reduse la unitatea de suprafata. Ca urmare, combaterea buruienilor reprezinta cea mai importanta lucrarea de ingrijire din cultura fasolei. Din acest considerent, lucrarile premergatoare semanatului, precum si lucrarea de semanat trebuie sa asigure o rasarire rapida si uniforma a plantelor.

Combaterea integrata a buruienilor prin asocierea masurilor preventive cu cele curative urmareste realizarea unor culturi curate de buruieni. Distrugerea buruienilor din culturile de fasole se poate realiza prin lucrari mecanice si manuale.

In culturile de fasole, in timpul vegetatiei, se executa 3-4 prasile mecanice intre randuri si 1-2 prasile manuale pe rand (prasit-plivit). Prima prasila mecanica apare necesara imediat dupa rasarire, cand se cunosc bine randurile, efectuandu-se cu viteza redusa a cultivatorului pentru a nu acoperi plantele, iar ultima, inaintea infloririi pentru a nu stanjeni fecundarea florilor si legarea fructificatiilor. Prasilele mecanice sunt urmate de cele manuale. Prin prasile, solul se mentine afanat si curat de buruieni.

Cultivarea fasolei. Combaterea bolilor

Cele mai pagubitoare boli sunt antracnoza (Colletotrichum lindemuthianum) si arsura comuna (Xanthomonas phaseoli) impotriva carora se iau masuri preventive (folosirea de seminte sanatoase, curatate de impuritati, cultivarea de soiuri mai rezistente cum este noul soi Bianca, rotatia culturilor etc).

Cultivarea fasolei. Combaterea daunatorilor

Daunatorul cel mai periculos este gargarita fasolei (Acanthoscelides obsoletus) care ataca boabele, avand o generatie pe an in camp si 2-3 generatii in depozit. Pentru diminuarea atacului se recomanda incadrarea fasolei intr-un asolament rational, cu respectarea celorlalte masuri fitosanitare.

Irigarea fasolei apare necesara in anii secetosi, in zonele cu deficit de umiditate din Campia de Sud. In perioada critica pentru apa, de la inflorire la inceputul formarii pastailor, se aplica 2-3 udari, la intervale de 10-15 zile, cu norme de udare de 500-600m3 apa/ ha pentru a mentine umiditatea solului la peste 50% din intervalul umiditatii accesibile pe adancimea de 50 cm. Momentul si marimea normei de udare se stabilesc in functie de starea de vegetatie a culturii si de regimul precipitatiilor. Irigarea se poate realiza prin aspersiune si prin brazde. In cazul irigarii prin aspersiune creste umiditatea relativa a aerului, se reduce temperatura la nivelul culturii si se creeaza un microclimat favorabil fecundarii florilor.

Cultivarea fasolei. Recoltarea si pastrarea recoltei

Momentul optim de recoltare a fasolei de camp este dificil de stabilit din cauza coacerii neuniforme a pastailor si boabelor, dehiscentei pastailor, portului culcat sau semiculcat al plantelor la maturitate, insertiei joase a pastailor bazale si spargerii boabelor la treierat.

Fasolea se recolteaza cand 70-75% din pastai s-au maturizat si semintele sunt tari avand sub 17% umiditate. Intarzierea recoltarii atrage dupa sine pierderi importante de boabe prin scuturare.

Recoltarea se face in doua faze. In prima faza se disloca plantele, pe o latime de 1,5 m, la adancimea de 3-4 cm in sol, cu masini de dislocat fasole sau cu cultivatorul echipat cu cutite unilaterale, care lasa plantele pala (poloage) sau sunt adunate cu grebla oblica in brazde continui. Dupa 2-3 zile de uscare, plantele se treiera cu combina, prevazuta cu ridicator de brazda si cu echipamentul de treierat fasole, la care se fac reglajele necesare pentru evitarea spargerii boabelor: se reduce turatia batatorului, se mareste distanta dintre batator si contrabatator. Pentru evitarea pierderilor se aleg corect sitele si se regleaza combina de 2-3 ori pe zi in functie de evolutia conditiilor de lucru (temperatura aerului si umiditatea boabelor).

Din cauza dificultatilor intampinate, recoltarea mecanizata a fasolei este destul de limitata la noi in tara, practicandu-se inca pe suprafete mari recoltarea manuala, o lucrare costisitoare care necesita multa forta de munca. In acest caz, plantele se smulg sau se taie cu coasa, dimineata, seara sau pe timp noros pentru reducerea pierderilor prin scuturare si se aduna in gramezi sau in brazde mici, afanate pentru uscare, iar dupa 2-3 zile se treiera cu combina adapta pentru fasole.

Cultivarea fasolei. Dupa treierat, boabele trebuie aduse la sub 14 % umiditate pentru a asigura conditii bune de pastrare.

Productiile medii de fasole obtinute la noi in tara ca si pe plan mondial, sunt mici, in general sub 1.000 kg boabe/ha, din cauza regimului pluviometric deficitar din lunile de vara si unor greseli intehnologia de cultivare.

In cultura neirigata se considera normale productiile de 1.500-2.000 kg boabe/ha, dar in conditii de irigare se pot obtine 2.000-3.000 kg / ha si chiar mai mult, potentialul de productie al soiurilor de fasole fiind de 4.000-6.000 kg/ha.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE