Fermierii europeni recunosc ca pretul ridicat al ingrasamintelor ii determina sa foloseasca inputurile in cantitati mai mici, astfel incat sa transfere costurile mai departe, de-a lungul lantului alimentar, consumatorilor finali, noteaza Bloomberg.
Pentru cei care cultiva porumb si grau este pentru prima data cand sunt expusi cu adevarat la o criza a ingrasamintelor, alimentata de scumpirea energiei, restrictii la export si sanctiuni comerciale. In prezent costa mult mai mult sa cumperi ingrasamintele necesare pentru culturile de iarna, iar aceste cheltuieli suplimentare ar putea sa ii determine pe fermieri sa planteze mai putine culturi de primavara, care sunt responsabile pentru o treime din productia de cereale a Europei.
Analistii de la VTB Capital estimeaza ca Europa ar putea sa se confrunte cu un deficit de aproximativ 9% din necesarul sau anual de ingrasaminte pe baza de azot in primul semestru. Alimentele ar putea sa se scumpeasca daca culturile agricole vor avea de suferit sau daca pretul produselor agricole va creste.
Citeste si: Fonduri europene 2022 – regula care nu permite obtinerea finantarii
Multi fermieri nu si-au asigurat inca necesarul de ingrasaminte, asteptand pana in ultimul moment in speranta ca preturile vor scadea sau ar putea decide sa imprastie o cantitate mai mica decat de obicei.
In Ungaria, utilizarea ingrasamintelor pe baza de azot ar putea scadea cu 30 pana la 40% in acest sezon, ceea ce va afecta randamentul culturilor, sustine economistul Gyorgy Rasko. „Daca vom avea o seceta la finele lunii aprilie sau mai, efectele ar putea fi chiar mai devastatoare pentru ca azotul ajuta plantele sa supravietuiasca unor zile secetoase”, spus Gyorgy Rasko.
Ingrasaminteleor pe baza de azot sunt cruciale pentru cresterea culturilor in primavara si sunt de asemenea si tipul de ingrasaminte cele mai afectate de criza energetica din Europa, pentru ca sunt produse prin utilizarea gazelor naturale. Analistii de la VTB sustin ca deficitul din primul semestru pentru acest tip de ingrasaminte ar putea ajunge la sapte milioane de tone.
Chiar daca criza gazelor naturale din Europa s-a mai calmat in ultimele saptamani, si unele firme precum Yara International ASA au repornit capacitatile de productie de ingrasaminte, aprovizionarea este in continuare una limitata.
„Cumulat cu lipsa de ingrasaminte importate, impactul va fi resimtit mai puternic. Culturile vor avea de suferit in termini de calitate si cantitate”, spune producatorul roman de ingrasaminte Azomures, care se numara printre firmele care si-au redus productia.
Piata europeana a ingrasamintelor se confrunta si cu amenintari mai ample, precum restrictiile la export introduse de Rusia si China precum si sanctiunile impuse pentru livrarile de potasiu din Belarus.
In aceste conditii, analistii de la firma franceza de consultanta Agritel estimeaza ca fermierii din Franta si Germania si-au asigurat aproximativ 70% din necesarul lor de ingrasaminte pe baza de azot pentru acest an. In tarile din bazinul Marii Negre precum Ucraina si Romania, gradul de acoperire este chiar mai mic.
In contextul preturilor ridicate la cereale, este atractiv in continuare sa cultivi grau si porumb, insa folosind mai putine ingrasaminte ridica unele riscuri. Analistul Agritel, Isaure Perrot, estimeaza ca reducerea cu 15% a cantitatilor de ingrasaminte aplicate culturilor de grau duce la diminuarea randamentelor cu 5% si ar putea afecta si continutul de proteine al graului.
O productie mai mica de cereale ar fi o noua veste proasta pentru securitatea alimentara, in conditiile in care preturile record la nivel mondial afecteaza deja consumatorii si ar contribui la o inflatie si mai mare.
