Într-o epocă a vitezei, în care aproape nimeni nu face nimic pe gratis, iar tradițiile românești se sufocă sub apăsarea celor din import, există oameni care vor să salveze satul românesc. O parte dintre cei care cred că veșnicia s-a născut la sat s-au reunit sub umbrela Centrului Rural European de Studii şi Cooperare – CRESC, în urmă cu mai șapte ani, și au decis că și locuitorii de la sate au dreptul și merită să primească informații, consiliere și consultanță gratuită pentru o cât mai bună accesare a fondurilor europene din exercițiul financiar  2007-2013. Domnul Ștefan Tudor Ganuci, președintele CRESC, a avut amabilitatea de a ne vorbi despre eforturile și planurile centrului de a salva satul românesc.

ȘtiriAgricole: Cum ați reușit să înființați Centrul Rural European de Studii şi Cooperare CRESC?

Ștefan Tudor Ganuci: În 2006, împreună cu alți doi colegi și prieteni, am participat la un forum financiar. În cadrul acestui eveniment s-a adus în discuție și integrarea României în Uniunea Europeană, inclusiv modul în care pot fi accesate și investite fondurile alocate României în exercițiul financiar  2007-2013. În inconștiența noastră și neavând cunoștințe despre fondurile preaderare  ISPA, PHARE, SAPARD, am decis să punem bazele unui centru de unde cei din mediul rural să primească informații, consiliere și consultanță gratuită pentru o cât mai bună accesare a fondurilor europene de care România putea să beneficieze după aderare.

ȘtiriAgricole: Care au fost principalele realizări ale CRESC în această perioadă?

Ștefan Tudor Ganuci: Noi ne-am dorit să-i ajutăm pe cei din mediul rural să aibă acces la informații despre fondurile europene. Pentru a facilita diseminarea informațiilor, am încheiat acorduri de parteneriat între societatea civilă și administrația publică. Până în prezent, sunt semnate 12 protocoale de parteneriat între CRESC și administrații publice locale și a ajutat la semnarea a 20 de parteneriate cu sediul în mediul rural pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, măsura 322. De asemenea, am organizat conferințe împreună cu parteneri din țară și străinătate. Totodată, CRESC a organizat, alături de Grupul Ecumenic de Rugăciune din Parlamentul României și Mișcarea Politică Creștină Europeană – ECPM, prima ediție a Conferinței Sud-Est Europene.

În această perioadă, CRESC lucrează la deschiderea de noi birouri de informare în mediu rural, pentru a completa ajutorul dat până acum cetățenilor din mediu rural pentru obținerea de fonduri europene. Prin birourile de informare pe care CRESC le are la nivel regional, 4.000 de persoane din mediul rural și 38 de administrații publice locale au primit consiliere pentru accesarea și cheltuirea eficientă a fondurilor europene.

Tradițiile românești sunt apreciate în străinătate, dar nu sunt îndeajuns de bine promovate. De aceea, CRESC a contribuit la înființare de ONG-uri, al căror scop este tocmai păstrarea tradițiilor românești.
De-a lungul timpului, am organizat mai multe evenimente, alături de Centrul Cultural PROARTIS, cum au fost Festivalul Național de muzică ușoară pentru copii și tineret, lansarea cărții și CD-ului lui Lucian Opriș, recitalul Loredanei Surducan sau spectacol expo-muzical Târgul de toamnă. De asemenea, am participat la organizarea spectacolului Cutia Albastră, care a reușit să adune donații pentru copii. Și pentru că sărbătoarea Crăciunului este poate cea mai frumoasă în lumea satului românesc, putem aminti și de spectacolul tematic pe care CRESC la organizat alături de colaboratorii săi, Serbarea Cadourilor.

Un alt eveniment care trebuie menționat este Cupa Romanațiului ediția a IV-a. Acest concurs cu participare internațională a fost realizat împreună cu Asociația Română de Skandenberg.

ȘtiriAgricole: CRESC a obținut mai multe distincții și recunoașteri de-a lungul timpului. Cum v-a ajutat acest lucru în activitatea pe care o desfășurați?

Ștefan Tudor Ganuci: Prin intermediul acreditării la comisiile din cadrul Camerei Deputaților, CRESC a avut întâlniri la nivel înalt cu reprezentanți ai Uniunii Europene, Guvernului României, administației publice locale, direcții din cadrul ambasadelor, care au un profil similar cu al nostru. Aceste întâlniri ne-au ajutat să înțelegem mecanismele strategice la nivel european, în cadrul planului național implementat la nivel local. Am putut să le transmitem decidenților și partenerilor direct realitățile și să ajungem și noi, și ei, la o mai bună înțelegere a nevoilor locale din mediul rural.

ȘtiriAgricole: Din ce surse sunt finanțate proiectele CRESC?

Ștefan Tudor Ganuci: Sursele de finanțare constau în donații, sponsorizări, fonduri europene. Sumele obținute din finanțări sunt destinate plății salariilor colaboratorilor, crearea de materiale publicitare, realizarea de studii și rapoarte și pentru a susține activitatea curentă CRESC. Trebuie să fac o precizare: sumele obținute din proiecte europene sunt cheltuite conform ghidurilor  existente, contractelor de finanțare încheiate și activității CRESC din cadrul proiectelor. Cei care doresc să acceseze fonduri europene trebuie să știe că acești bani trebuie cheltuiți conform contractului de finanțare, întrucât Ministerul Finanțelor Publice și forurile europene verifică amănunțit felul în care sunt folosite fondurile.

ȘtiriAgricole: Ce greutăți ați întâmpinat pe parcursul activității dumneavoastră ?

Ștefan Tudor Ganuci: Sunt multe pe listă, însă una dintre cele mai greu de depășit este reprezentată de lipsa unui spațiu pentru desfășurarea optimă a activității CRESC. Spațiile oferite de RA-APPS și de administrația publică, ca să nu mai vorbim de piața liberă oferă prețuri nerealiste pentru funcționarea administrativă a unui ONG.

O altă problemă majoră cu care ne confruntăm este nerespectarea de către statul român a contractelor de finanțare cu fonduri europene. Regulile sunt schimbate în timpul jocului. Sunt impuse noi proceduri după ce deja beneficiarii s-au pregătit pentru altele, sunt elaborate noi instrucțiuni pentru contracte deja încheiate,  instrucțiuni să se aplice unor noi contracte. De asemenea, plățile către beneficiari sunt făcute cu greutate, ceea ce dă naștere unui lanț de întârzieri ale plăților către salariați, colaboratori sau furnizori. În același timp însă, direcția de finanțe publice din cadrul MFP percepe penalități și dobânzi beneficiarilor și partenerilor pentru declarațiile fiscale depuse, aducând un grav prejudiciu proiectelor, prin poprirea conturilor bancare. Practic nu se mai poate asigura un cash-flow pentru derularea proiectelor pentru că legea nu permite acest lucru.

ȘtiriAgricole: Ce activități aveți în derulare?

Ștefan Tudor Ganuci: În prezent suntem implicați într-un proiect POSDRU „Stimularea ocupării active, a dezvoltării antreprenoriale și a economiei non-agricole durabile prin formarea și implicarea resurselor umane din zonele rurale”, în parteneriat cu Asociația Comunelor din România și alți parteneri importanți din România, ca FDSC, FaxMedia, ABN INPRESA SOCIALE și din Italia: LERICA și ARIS. În cadrul proiectului, CRESC a efectuat o cercetare de piață pentru a stabili nevoiele de dezvoltare antreprenoriale și non-agricole din mediul rural, obiectivele cercetării fiind: realizarea unei baze de date cu toate comunele din cele cinci regiuni analizate, tipologizate pe clase de mărime, potrivit metodologiei INS, elaborarea draft-urilor de chestionar, inclusiv gestionarea corespondenţei aferente şi a feedback-ului oferit experţilor din echipa de lucru, CRESC preocupându-se de pregătirea operatorilor de teren în vederea colectării corecte şi eficientă a datelor, proiectarea bazei de date, studiul în teren,  monitorizarea atât a procesului de colectare, cât și de introducerea a datelor, pregătirea raportului de cercetare cantitativă, elaborarea chestionarelor.

De asemenea, derulăm un proiect referitor la dezvoltarea abilităților antreprenoriale și de management de proiect ale persoanelor din zonele rurale, atât prin formare profesională cât și prin crearea unei rețele de facilitatori în principalele regiuni ale țării care să asiste direct și adaptat dezvoltarea potențialului antreprenorial de la nivel rural, oferind suport și acces la consultanță de specialitate actualilor și viitorilor mici întreprinzători de la sate.Totodată, CRESC este  coordonatorul  activității 4.2.2 care presupune deschiderea a 31 de centre de informare și consiliere în cinci din cele opt regiuni de dezvoltare: Nord – Est, Nord – Vest, Centru, Sud – Est, Sud, care vor oferi informații și consiliere gratuită persoanelor din mediul rural pentru accesarea de finanțări pentru activități de antreprenoriat non-agricol.

ȘtiriAgricole: Ce planuri aveți pentru 2014?

Ștefan Tudor Ganuci: Cu toate că întâmpinăm mari greutăți în accesarea și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene sau guvernamentale, considerăm că acesta este singurul mod viabil de autofinanțare a unui ONG. CRESC dorește să poată fi acreditată de către Comisia de agricultură din Parlamentul European și avem în plan deschiderea unui birou la Bruxelles.

Pe plan national suntem implicați în grupuri de lucru din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind PNDR 2014-2020. Dorim să aducem o simplificare a procedurii de obținere a fondurilor pentru beneficiarii din mediul rural.

 

Share on Facebook
Print Friendly