Chiar dacă în portofoliul băncilor din România există numeroase produse de creditare destinate producătorilor agricoli, birocrația și garanțiile mari cerute în vederea acordării acestor împrumuturi, inclusiv a celor pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene, transformă aceste produse mai degrabă în deziderate, decât în soluții pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor.

„La un nivel de 80 de miliarde de lei pe an, agricultura românească este o afacere suficient de mare pentru a fi vizibilă pentru orice investitor”, se arată într-un raport al BCR. Totodată, populația globului va crește cu circa 80 de milioane de locuitori pe ani în perioada următoare, astfel că sectorul agricol poate deveni extrem de profitabil, dacă ne gândim că agricultura va trebui să asigure hrana pentru aceștia, se mai arată în documentul citat.

Băncile se laudă că acordă finanțări de până la 100% din valoarea proiectului derulat cu fonduri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), structură de garanții flexibilă și posibilitatea ca fermierii să plătească ratele atunci când încasează banii din vânzarea recoltei. Totodată, bancherii recunosc că firmele din agricultură nu au întârzieri la plata ratelor. Cu toate acestea, fermierii prezenți la INDAGRA 2013 s-au plâns că le este aproape imposibil să obțină credite pentru creșterea afacerilor lor. Un fermier buzoian a venit la târg cu câțiva dintre angajații săi. Unul dintre ei e tractorist cu state vechi. Fermierul se ocupă de cultivarea cerealelor și vrea să își cumpere un tractor nou, mai puternic decât cele pe care deja le are, și o combină. Numai că nu deține fonduri suficiente, în condițiile în care recolta din acest an a fost foarte bună, dar prețurile obținute pe boabele vândute au fost la jumătatea celor de anul trecut. Așa că s-a gândit să ia un credit, deoarece se teme să intre în aventura fondurilor europene. Numai că răspunsurile reprezentanților băncilor prezente la INDAGRA 2013 l-au făcut să își amâne investiția. „Mi-au cerut garanții peste garanții, plus avansul. Dacă aveam acești bani, luam ceva mai mic și nu mai ceream credit. Mi-au spus că BNR le cere să fie prudenți, dar până la urmă eu mă amanetez la bancă, așa că, dacă nu plătesc, ei mă lasă fără nimic, deci nu au cum să piardă”, spune buzoianul.

El nu e singur. Un covăsnean așteaptă ca săptămâna aceasta să îi fie aprobat un proiect cu fonduri europene în valoare de 120.000 de euro pentru achiziția de utilaje. Pentru cofinanțare, are nevoie de un credit, acesta fiind primul pe care îl va accesa. Numai că, deși bate de aproape doi ani pe la ușile băncilor, încă nu a găsit o ofertă care să răspundă la nevoile sale, chiar dacă creditul va beneficia de garanție de 80% din suma contractată de la Fondul de Garantare a Creditului Rural.

În vreme ce fermierii sunt refuzați politicos de bancherii prudenți, reclamele la creditele de consum ne iau ochii peste tot. „Dacă vrei un credit de nevoi personale, își zâmbesc toți. Dacă vreau bani pentru un tractor sau un plug, mai bine mă las păgubaș”, arată un ialomițian.

În prezent agricultura deține o pondere de 6% din PIB, iar producția bună din acest an a determinat Fondul Monetar Internațional să revizuiască pe creștere prognoza privind evoluția economiei românești. În plus, România atrăsese până la finalul anului 2012 investiții străine directe de 1,4 miliarde euro în agricultură, silvicultură și pescuit, reprezentând 2,4% din totalul investițiilor străie directe. Astfel, domeniul agricol este un campion regional din acest punct de vedere. Totodată, gradul de absorbție al fondurilor europene destinate agriculturii este mai bun decât cel aferent fondurilor structurale, iar până în 2020 fermierii trebuie să cheltuiască peste 19 miliarde de euro, fonduri europene alocate agriculturii românești.

Share on Facebook