Consiliul Concurentei, amenzi record acordate unor procesatori din industria lemnului. Opinia organizatiilor de mediu cu privire la aceasta masura

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Mai multi reprezentanti ai asociatiilor care au ca obiectiv stoparea defrisarilor ilegale saluta initiativa Consiliului Concurentei, de a amenda unii dintre marii procesatori de lemn, in urma unor ilegalitati descoperite, cu scopul de a descuraja practicile anticoncurentiale din aceasta industrie.

Acestia atrag, insa, atentia ca ancheta autoritatilor se refera la perioada 2011-2016 si se intreaba daca nu cumva au fost incalcate regulile de concurenta si dupa aceasta perioada, si prin alte mecanisme.

„Ancheta autoritatilor a demonstrat ca marii procesatori eliminau concurenta in cadrul licitatiilor pentru a adjudeca masa lemnoasa la cel mai mic pret posibil, de cele mai multe ori, in detrimentul statului care incasa mai putini bani. Astfel de practici submineaza concurenta locala prin eliminarea treptata de pe piata a operatorilor mici si mijlocii, in timp ce firmele de exploatare mai mari sunt constranse sa se transforme in “servanti”. Aceasta este una dintre cauzele care alimenteaza fenomenul taierilor ilegale. Ne punem deci intrebarea: cate milioane de metri cubi au fost recoltate ilegal din Romania ca urmare a acestor practici?”, se arata intr-un document emis de organizatia de mediu WWF Romania.

Potrivit reprezentantilor organizatiei, modul de valorificare a lemnului dicteaza cum sunt gospodarite padurile.

„Daca un grup de procesatori care poate sa consume anual peste 5 milioane de metri cubi de lemn reuseste sa formeze un cartel, atunci “grupul” obtine o pozitie dominanta pe piata si poate sa influenteze cererea. Mai mult, daca companiile din grup proceseaza doar primar lemnul, atunci nu au nevoie de materie prima de buna calitate. Prin urmare, pentru a satisface cererea de pe piata, silvicultura din Romania risca sa se orienteze catre cicluri scurte de productie (mai profitabile in ceea ce priveste productia de lemn) de 60-80 de ani, fata de 100-140 de ani, cat sunt in prezent. Legalizarea unor interventii intensive si, intr-un final, transformarea ecosistemelor forestiere in culturi intensive de lemn, risca sa conduca la reducerea devastatoare a biodiversitatii. Deoarece nu am mai avea paduri vii, ci livezi de lemn”, subliniaza comunicatul.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE