Asociatia Forestierilor din Romania se alatura unui demers european, pentru mai buna reglementare a comertului cu lemn, intrucat legislatia actuala contine erori, se arata intr-un document emis de organizatie.
“Cele mai importante organizatii ale industriei forestiere, prelucrarii lemnului si mobilei din Europa au trimis o serie de sugestii la propunerea de Regulament a Parlamentului European si a Consiliului privind punerea pe piata UE, precum si importul sau exportul unor marfuri si produse asociate cu “defrisarea si degradarea padurilor”.
Noul Regulament va abroga Regulamentului nr. 995/2010″ se mentioneaza in comunicat.
Reprezentantii industriei lemnului semnaleaza ca, pe masura ce constientizarea temelor legate de clima si mediu creste si obiceiurile de consum se schimba, se deschid noi oportunitati pentru industria forestiera si constructiile din lemn pentru a dezvolta solutii ecologice functionale si, din acest motiv, este de maxima importanta ca cerintele care privesc lemnul din noua propunere de Regulament sa fie realizate cu atentie, luand in considerare mai multe aspecte.
Citeste si: Vesti bune pentru cultivatorii de legume in spatii protejate. Decizia de astazi a Guvernului
Astfel, potrivit acestora, certificarile Chain-of-Custody (CoC) sunt o modalitate de a sprijini silvicultura responsabila urmand lantul de aprovizionare, iar standardele dezvoltate demonstreaza trasabilitatea lemnului.
Certificarea CoC este o modalitate pentru companii sa isi asume pozitia “fara defrisare” prin procurarea produselor din lemn numai din surse responsabile, certificate independent conform acestor standarde.
“Este de la sine inteles ca industria europeana a lemnului condamna cu fermitate orice forma de taiere ilegala si de aceea a facut investitii mari pentru a se asigura ca legile, regulile si reglementarile forestiere sunt respectate in timpul recoltarii, transportului, prelucrarii si comertului cu produse forestiere.
Trebuie amintit aici faptul ca lemnul si produsele pe baza de lemn sunt deja acoperite de Regulamentul privind lemnul, care prevede ca produsele care intra pe piata UE au fost recoltate si comercializate cu respectarea legilor din tarile producatoare”, se mai precizeaza in comunicat.
ASFOR, alaturi de colegii din industria europeana a lemnului, isi exprima preocuparea pentru definitia utilizata in propunere in ceea ce priveste masurarea “degradarii padurilor” sau a “padurii degradate”, deoarece “aceste concepte nu sunt sustinute de niciun consens stiintific international”.
“A existat o dezbatere considerabila pe aceasta tema in contextul Conventiei-cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice (UNFCCC), dar opiniile au fost divergente si contradictorii.
Adoptarea unei definitii ambigue prezinta un risc pentru recoltarea durabila in curs si activitatea deja planificata in statele-membre.
Care ar trebui sa fie, de exemplu, densitatea biomasei intr-o padure nedegradata?
Starea naturala si dinamica ecosistemelor forestiere sunt variabile, iar impactul perturbarilor umane asupra padurilor variaza atat in intensitate, cat si in dimensiune ca spatiu si, de asemenea, ca frecventa. In aceeasi masura difera si capacitatile de refacere a ecosistemelor.
Ambiguitatea definitiei ar putea duce chiar la blocarea industriei lemnului si la oprirea recoltarii lemnului in Europa.
Prin urmare, pana la stabilirea unui acord solid la nivel international si pe baze stiintifice, definitiile de acest tip ar trebui eliminate din propunerea de regulament”, explica reprezentantii ASFOR.
Acestia subliniaza ca industriile europene de prelucrare a lemnului si de mobilier sprijina ferm certificarea forestiera voluntara, care ofera o asigurare suplimentara cu privire la angajamentul producatorului de lemn fata de protejarea valorilor de mediu si sociale in silvicultura.
De asemenea, ei sustin ca este imperativa evitarea sarcinilor administrative care duc la noi poveri pentru companii.
“Nu incurajam extinderea cerintelor de due-diligence ale operatorilor de catre comercianti, deoarece se vor crea, cu siguranta, confuzii si erori.
Pe de o parte, operatorii sunt cei care plaseaza lemnul si produsele din lemn pe piata, iar printre acestia se numara si importatorii.
Deja pe baza reglementarilor existente, acestia trebuie sa implementeze un sistem de due-diligence pentru a evita ca produsele lor sa contina cherestea obtinuta ilegal.
Pe de alta parte, comerciantii tranzactioneaza lemn sau produse din lemn care au fost deja introduse pe piata UE de catre operatori.
Comerciantii trebuie sa primeasca informatiile corespunzatoare de la operatori”, puncteaaza ASFOR.
Totodata, Asociatia semnaleaza ca noua cerinta legata de furnizarea coordonatelor geografice ale tuturor parcelelor de teren din care provin marfurile si produsele relevante, cerinta care in Romania este deja implementata, cauzeaza o birocratie inutila, care are menirea de a minimaliza actiunile institutiilor abilitate de control.
Cerintele de due-diligence nu trebuie sa duca la situatii in care se incalca legea concurentei si se compromite un contract confidential intre vanzator si cumparator.
Colectarea informatiilor geografice (geolocatie) poate duce la numeroase erori, asa cum am avut in Romania prin aplicarea SUMAL 1, erori de locatie corectate cu greu prin SUMAL 2, explica forestierii.
Ei adauga faptul ca angajamentele Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) interzic discriminarea intre membrii sai si acest lucru poate fi un obstacol pentru UE atunci cand va stabili care tari au un risc scazut, standard sau ridicat de defrisare. Regulile comerciale se concentreaza pe produse si sunt limitate atunci cand vine vorba de procesele si metodele de productie si “prin urmare, UE trebuie sa fie atenta atunci cand legifereaza in acest domeniu”.
In ceea ce priveste accesul la justitie, ASFOR subliniaza ca, in cercetarea unei infractiuni, dovezile trebuie sa fie relevante din punct de vedere logic, materiale si competente, iar expresia folosita in propunere – “preocupari fundamentate” – nu este suficienta.
“A fi acuzat in mod fals de posibile infractiuni, cum ar fi exploatarea forestiera ilegala, reprezinta o lovitura de proportii inimaginabile pentru companiile din lemn.
In cele din urma, avand in vedere complexitatea Regulamentului propus, poate fi o provocare pentru companii sa inteleaga toate nuantele modului in care schimbarile legislative le vor afecta afacerile.
Este imperativ ca firmele sa primeasca suficient timp si sprijin pentru a se adapta la schimbari.
Doi ani, asa cum se prevede in propunere, nu este un interval de timp suficient pentru a evalua implementarea noului regulament in companii, motiv pentru care propunem o perioada de cinci ani”, se mai arata in comunicat.
Scrisoarea privind solicitarea de modificare a Regulamentului UE este semnata de CEI-Bois – Confederatia Europeana a Industriilor de Prelucrare a Lemnului, EFIC – Confederatia Europeana a Industriei de Mobila, EPF – Federatia Europeana a Producatorilor de Placi, EOS – Organizatia Europeana a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializarii Lemnului, FEP – Federatia Europeana a Industriei Parchetului.
