În România, varza ocupă locul al doilea din totalul suprafeţelor cultivate cu legume, ţara noastră regăsindu-se în primii zece producători mondiali ai acestei legume, cu o producţie anuală de peste un milion de tone.

O cultură de varză poate fi o oportunitate inclusiv pentru agricultorii care au terenuri mai slabe calitativ din punct de vedere al permeabilităţii solului, aceasta deoarece majoritatea seminţelor de varză pot fi cultivate pe terenuri cu structuri mai degrabă argiloase sau luto-nisipoase. Un asemenea teren face ca filtrarea apei să se producă mai greu, însă pentru semniţele de varza acest lucru reprezintă mai degrabă un avantaj. Este bine-cunoscut faptul că varza are nevoie de o irigare cât mai bună, fiind o legumă consumatoare de apă.

În prezent, există 31 de soiuri de varză albă şi două de varză roşie omologate oficial, conform Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor. În funcţie de perioada de vegetaţie, soiurile de varză se împart în trei grupe: culturile de varză timpurii (60-90 de zile), cele de vară (perioada de vegetaţie de 110-135 de zile), culturile verzei de toamnă (140-175 de zile), precum şi cele extra-timpurii, cu o perioadă de vegetaţie de 170-180 de zile.

În cadrul acestui articol vă prezentam câteva dintre cele mai populare soiuri de varză din România, precum şi câteva informaţii cu privire la tehnologia de cultură a verzei.

Soiuri de varză: Varza albă „Ditmark”

În ţara noastră, unul dintre cele mai folosite soiuri timpurii de varză albă este „Ditmark”, apreciat pentru calităţile sale gustative, precum şi pentru productivitatea sa. Forma căpăţânilor este una sferică, însă la prima recolta acestea pot fi puţin lunguieţe, având o greutate de aproximativ 1-1,3 kg.

Perioada de vegetaţie la soiul „Ditmark” variază între 95 şi 105 zile, plantarea răsadurilor fiind realizată din luna martie şi până la începutul lunii aprilie. Recoltarea acestui soi trebuie să înceapă în ultima decada a lunii mai şi începutul lunii iunie, deoarece întârzierea acestei operaţiuni poate duce la crăparea verzelor. Soiul de varză „Ditmark” este recomandat mai puţin pentru murat, ci mai mult pentru consumul în stare proaspată.

Soiuri de varză: Varza albă de toamnă „Buzoiană”

Omologat în 2008, soiul de varza albă „Buzoiană” este un soi tardiv, cu o perioadă de vegetaţie de 140 zile, de la răsărire şi până la maturitatea de consum. Plantele au o înălţime mare, de peste 70 de cm, iar diametrul rozetei de frunze este mijlociu spre mare (75-95 cm). În ceea ce priveşte frunza, aceasta are o culoare verde-albăstrui, este bine acoperită cu pruina (strat fin cu aspect ceros) şi are o nervură proeminentă. Căpăţâna are o formă transversal eliptică – circulară, cu un diametru cuprins între 18-21 cm şi cu o greutate de circa 2-4 kg (70% din plante).

Frunzele din căpăţână sunt fine, de culoare albicioasă, suculente. Soiul „Buzoiană” este tolerant faţă de Fusarium. În ceea ce priveşte productivitatea, soiul de varză albă de toamnă „Buzoiană” poate oferi circa 60-70 de tone în cadrul unui hectar, în special dacă este plantat în zonele sudice ale ţării. Acest soi este indicat pentru consum proaspăt, cât şi pentru conservare prin murare. Preţ: circa 30 lei pentru 30 de grame de seminţe.

Soiuri de varză: Varză albă de toamnă „De Buzău”

Omologat în 1962, soiul de varză albă de toamnă „De Buzău” este cel mai reunumit şi vândut soi din România, recunoscut pentru frunzele sale fine, precum şi pentru calităţile gustative deosebite. Cu o perioadă lungă de vegetaţie (semitardiv) de 135-140 zile, soiul de varză „De Buzău” are o înalţime a plantei de circa 55-60 cm, iar fruzele sale ating frecvent 27-29 cm, fiind de culoare verde albăstrui. Căpăţânile sunt îndesate, semiacoperite de frunze, cu un diamatru de circa 23-25 de cm şi cu o greutatea medie cuprinsă între 2-3.5 kg. Frunzele din interiorul căpăţânii sunt foarte fine şi subţiri.

Potenţialul de producţie este de 70-80 de tone/ha, în condiţii normale de cultură realizându-se cu uşurinţă 50-60 tone/ha. De asemenea, soiul are o rezistenţă mare la crăpare. Varza albă de toamnă „De Buzău” se cultivă în toate regiunile ţării. Preţ: circa 60 lei pentru 25.000 de seminţe/ 8 lei pentru 2.500 de seminţe.

Soiuri de varză: Varza albă de toamnă „Măgura”

Soiul semitardiv de varză „Măgura” a fost omologat în 1993. Greutatea medie a unei căpăţâni variază între 1,5 şi 3,7 kg, aceasta fiind semi-acoperită. Frunzele sunt subţiri şi fine. Rezistenţa la crăpare a soiului este la maturitatea de consum de circa 10-15 zile. Varza albă de toamnă „Măgura” se regăseşte în prezent în toate zonele din ţară, iar în regiunile sudice acest soi se cultivă în cultură succesivă, dacă plantarea se realizează până la data de 15 iulie.

Totodata, despre acest soi se mai poate aminti că are o rezistenţă medie la Alternaria, Peronospora, precum şi o rezistenţă bună faţă de Xanthomonas. Varza albă de toamnă „Măgura” este un soi foarte productiv, culturile ajungand la circa 70 de tone pe hectar.

Soiuri de varză: Varza albă de toamnă „Silviana”

Originar din judeţul Bacău, soiul de varză de toamnă „Silviana” este relativ cu două săptămâni mai timpuriu decât soiul „De Buzău”, fiind dezvoltat într-o regiune mai rece a ţării. Frunza de varză a soiului „Silviana” este fină, fără nervuri. Plantarea acestui soi se realizează în prima decadă a lunii iunie, iar recoltarea începe în ultima lună a lunii septembrie, până în noiembrie.

Căpăţâna este uniformă, mai îndesată decât soiul de Buzău. Producţia poate ajunge la circa 70 de tone pe hectar. Căpăţâna este parţial acoperită cu frunze, iar culoarea frunzelor acoperitoare este verde crud spre verde cu intensitate medie. Varza albă de toamnă „Silviana” este un soi rezitent la crăpare.

Soiuri de varză: Hibrid de varză albă „Delight Ball”

Unul dintre cei mai utilizaţi hibrizi extratimpurii de pe teritoriul României, cât şi din estul Europei este „Delight Ball”. Acesta ajunge la maturitate dupa circa 45-50 zile de la plantare. Originar din Japonia, căpăţâna acestui hibrid este rotundă, uniformă, având o greutate medie de 1,2 -1,4 kg.

De asemenea, fructul acestui hibrid este compact, rezistent la crăpare. Totodată, „Delight Ball” este o plantă rezistentă la boli, care poate fi cultivată atât în sezonul extratimpuriu în solarii sau câmp, cât şi în perioada de vară-toamnă. Hibridul se mai remarcă şi prin rezistenţa la Putregaiul negru, precum şi la Frunzarim.

Soiuri de varză: Hibrid de varză albă „Beauty Ball”

Un alt hibrid de varză pe care îl întâlnim frecvent în culturile de la noi este şi „Beauty Ball”, omologat în 2012. Acest hibrid are o perioadă de vegetaţie de 55 zile de la plantare, iar greutatea fructului ajunge la circa 1,3-1,6 kg. Totodată, fructul este compact, uniform, rezistent la crăpare, de culoare verde deschis şi formă rotundă. Planta se remarcă printr-o adaptabilitate ridicată la condiţii pedo-climatice dificile. Acest hibrid este recomandat pentru culturi în solarii sau câmp. De asemenea, şi „Beauty Ball” este rezistent la Putregaiul negru, precum şi la Frunzarim.

Tehnologia de cultură a verzei

Pentru a realiza o cultură timpurie de varză, pregătirea solului începe din toamnă, moment în care se ară adânc terenul şi se aplică gunoiul de grajd pe suprafaţa pământului, cantitatea necesară fiind de aproximativ 25-30 de tone. Opţional, agricultorii pot adăuga îngrăşăminte chimice precum 300 kg/ha superfosfat şi 100 kg/ha sare potasică. Toate aceste elemente se încorporează în sol, într-o arătura cu adâncimea de 30 de centimetri.

Apoi, în primăvara, solul se lucrează cu discul, iar înainte cu 4-5 zile de plantarea răsadurilor, se administrează 150 kg azotat de amoniu/ha sau 200 kg/ha complex III (azot, fosfor, potasiu). De asemenea, pentru a combate buruienile, stratul germinativ, înainte de a fi aplicat pe sol, poate fi erbicidat cu Treflan 24 EC 3,5 – 5 l/ha. După această operaţiune, se poate trece la erbicidarea solului cu discul de talere sau combinatorul tras de tractor. În cele din urmă, terenul se modelează sub formă de şanţuri sau rigole.

Cele mai des întâlnite culturi de varză din România sunt cele de toamnă, majoritatea oamenilor folosind această legumă pentru murat în timpul iernii. Astfel, soiurile de varză din această categorie au o perioadă de vegetaţie de 140-175 de zile, iar plantarea seminţelor se efectuează în perioada 25 iunie – 5 iulie.

Plantarea unei culturi de varză de toamnă începe prin executarea unei arături de circa 30 de cm adâncime. După acest pas este nevoie de îngrăşarea terenului cu circa 35 de tone la hectar de gunoi de grajd. După această operaţiune, solul se erbicidează, cu 5-6 zile înainte de plantare, iar ulterior se aplică circa 100 de kg de azotat de amoniu, la 6-7 cm adâncime. Ultimul pas reprezintă modelarea terenului în nişte straturi înălţate.

Culturile ante-premergătoare culturii verzei de toamnă

Deoarece pregătirile pentru o cultură de varză încep toamna, iar plantarea propriu-zisă are loc în vară, agricultorii au la dispoziţie lunile din primăvară pentru a dezvolta culturi de cereale, leguminoase şi cucurbitacee. Astfel, varza timpurie, de vară, precum şi cea roşie sau creaţă poate fi cultivată pe un câmp semănat cu acelaşi fel de plante, însă cea de toamna poate fi obţinută şi în cultură succesivă, după culturi de păioase sau de legume.

În acest sens, orzul sau orzoaica sunt nişte culturi ante-premergătoare deosebit de bune, deoarece părăsesc terenul exact la jumătatea lunii iunie, înaintea plantării culturii de varză. De asemenea, o altă cultură înainte premergătoare este cea a cepei din arpagic, care, şi ea, părăseşte terenul în luna iunie. O altă cultură de leguminoase care poate fi strânsă în aceeaşi perioadă este şi cea a cartofilor timpurii.

Tehnologia de cultură a verzei: irigarea

Varza este o plantă cu cerinţe mari de apă, de aceea este bine să ne asigurăm, înainte de a planta această legumă, că avem un sistem de irigaţie bine pus la punct. În funcţie de terenul pe care dorim să realizăm o cultură de varză, avem la dispoziţie cel puţin două variante. Primul dintre ele se referă la irigaţia prin inundare, în cazul structurilor modelate sub forma de biloane, sau prin aspersiune, pentru structurile de teren plane.

Chiar dacă varza necesită o irigare bogată, cantitatea de apă trebuie redusă treptat în momentul în care varza este legată şi s-a format căpăţana. Un debit prea mare de apă va face ca varza să se deterioreze. Astfel, este important să acordăm norme de irigare săptămânale cu o cantitate moderată de apă, valoarea acesteia fiind de circa 300-350 de metri cubi pentru un hectar, în cazul culturii de vară, iar 350-400 de metri cubi de apă, pentru cultura de toamnă. De asemenea, se recomandă ca irigarea să fie întreruptă cu aproape două săptămâni înainte de a fi recoltată, pentru a evita deteriorarea căpăţânilor.

Tehnologia de cultură a verzei: producerea şi plantarea răsadurilor

În funcţie de cultură de varză pe care dorim să o producem (timpurie, de vară sau de toamnă), răsadurile sunt realizate pe platforme încalzite sau reci, necesarul de sămânţă pentru un hectar fiind situat la 400-600 de grame.

Opţional, agricultorii au posibilitatea sa repicheze răsadurile în ghivece sau în cuburi nutritive de 5 x 5 cm, atunci când plantele au una sau două frunze adevărate. Plantarea răsadurilor începe în general în luna martie şi poate dura până la începutul lunii aprilie, atunci când solul are o temperatură de cel puţin 10 grade Celsius. Distanţa între rânduri recomandată este de aproximativ 70 cm, iar între plante pe rând 25 cm.

În ceea ce priveşte operaţiile de întreţinere a răsadurilor, acestea se rezumă în general la aerisiri, la pliviri şi irigări.

Pentru cultura de varză de vară, perioada optimă de semănat este cuprinsă între 25 februarie şi 15 martie, iar plantarea se poate realiza între 25 aprilie şi 10 mai. În general schema de plantat folosită este de 70/30 cm, ceea ce rezultă o densitate la hectar de circa 47 de mii de plante. Recoltarea culturii de vară are loc în lunile iulie şi august.

Tehnologia de cultură a verzei: lucrările de îngrijire

Pentru o cultură de varză lucrările de îngrijire nu sunt foarte ample. Acestea se rezumă la completrea golurilor cu material săditor de aceeaşi vârstă şi soi, la o distanţă de maximum 5-6 zile de la plantare. De asemenea, este important ca la culturile semănate direct să se realizeze două-trei prăşile manuale pe rând, după fiecare irigare sau ploaie mai importantă. În cazul în care avem un teren nemodelat, este necesar să aplicăm şi două-trei prăşile mecanice.

Fonduri europene pentru legumicultură 2015

Agricultorii au posibilitatea să acceseze fonduri europene nerambursabile 2015 pentru mai multe proiecte derulate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, dacă se încadrează în condiţiile de eligibilitate stipulate în proiectul Cadrului Naţional de Implementare a PNDR, versiunea martie 2015.

Potrivit documentului, o serie de fonduri europene nerambursabile pentru legumicultură 2015, pe care agricultorii le pot accesa, sunt:

Fonduri europene pentru legumicultură 2015 – Investiţii în active fizice

Proiecul se adresează agricultorilor care doresc să facă investiţii în active fizice, precum echipamente, maşini şi utilaje performante, precum şi în sisteme eficiente de irigare la nivelul fermei. Sprijinul public nerambursabil este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi, în cazul  proiectelor care prevăd achiziţii simple, suma de 500.000  euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici.

Fonduri europene pentru legumicultura 2015 – Sprijin pentru tinerii fermieri

În cadrul măsurii „Dezvoltarea exploataţiilor şi întreprinderilor”, o serie de fonduri sunt dedicate pentru a sprijini instalarea tinerilor fermieri, ca şefi/manageri ai unei exploataţii agricole. Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară pentru implementarea obiectivelor  prevăzute  în planul de afaceri pentru a facilita tânărului fermier începerea activităţilor agricole.

Din punct de vedere al sprijinului public nerambursabil, acesta se acordă pentru o perioadă de maxim trei/cinci ani şi este de: 50.000 de euro pentru exploataţiile între 30.000 S.O. şi 50.000 S.O. precum şi de 40.000 de euro pentru exploataţiile între 12.000 S.O. şi 29.999 S.O.

Fonduri europene pentru legumicultură 2015 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

Fermele care pot fi eligibile pentru acest program trebuie să aibă o dimensiune între 8.000 –11.999 S.O. (valoarea producţiei standard). Conform proiectului Cadrului Naţional de Implementare a PNDR, scopul acestei sub-măsuri de dezvoltare este îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricol, precum şi cresterea orientării către piaţă şi a veniturilor  exploataţiilor  agricole de mici dimensiuni. Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maximum trei/cinci ani, suma fiind de 15.000 de euro pentru o exploataţie agricolă.

Share on Facebook