Cele mai cultivate soiuri de struguri din Romania

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

In Romania, soiurile nobile de struguri sunt cultivate in toate regiunile tarii. Conditiile pedo-climatice permit adaptabilitatea multor soiuri, dar mai jos vom vedea care sunt cel mai des intalnite.

Valoarea economica si fitoterapeutica a strugurilor, mustului, vinului si derivatelor din vin explica interesul fermierilor pentru cultura vitei de vie. Acestia sunt interesati sa gaseasca soiurile care sa se adapteze cel mai bine zonei si sa aduca productii de calitate superioara.

Daca analizam strugurii, comparativ cu celelalte fructe romanesti, ei au cel mai mare continut de zahar rapid asimilabil (150 – 280 g/litru de must), acizi, saruri acide si vitamine.

In ceea ce priveste prelucrarea strugurilor, desi vinul este cel mai popular produs, nu trebuie neglijate nici celelalte derivate: vinarsul (Cognac), otetul, uleiul de struguri si altele.

Diversitatea formelor de relief a peisajului natural al Romaniei si conditiile pedoclimatice favorabile au alimentat de-a lungul secolului interesul fermierilor pentru viticultura.

Eterogenitatea climatica din Romania si influenta zonala a factorilor de biotop (Marea Neagra, Dunarea) dau nastere unor microclimate cu profil viticol distinct. Acest lucru creeaza oportunitatea diferentierilor tehnologiilor viticole si obtinerii de rezultate diversificate.

Pentru a gasi un soi de struguri potrivit zonei de cultura, trebuie intelese  caracteristicile diferitelor regiuni din Romania.

Transilvania 

Plantatiile cu vita de vie se gasesc la altitudini variabile (200-600 m), intr-un climat cu resurse heliotermice si hidrice modeste. Climatul racoros cu o medie anuala de 9 grade Celsius, toamnele lungi si calduroase confera conditii favorabile strugurilor pentru vinuri albe de calitate, aromate, seci, demiseci, demidulci, spumante de calitati deosebite si distilate de vin exceptionale.

Numita si paradisul vinurilor seci, Transilvania ofera conditii optime pentru Feteasca Alba, Feteasca Regala, Muscat Ottonel, Chardonnay, Riesling Italian sau Sauvignon Blanc. Desi arealul nu este favorabil soiurilor de struguri rosii, in ultima perioada se observa rezultate interesante si pentru Pinot Noir, Feteasca Neagra si Cabernet Sauvignon.

Muntenia si Oltenia

Climatul temperat-continental, cu influente mediteraneene in partea de vest, resursele heliotermice mai ridicate comparativ cu regiunile viticole din centrul si estul tarii permit obtinerea unei game diversificate de struguri pentru vinuri, albe, rosii , spumante si distilate din vin superioare.

Aici sunt cultivate soiuri precum: Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, Merlot,i Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Tamaioasa Romaneasca. In 1887, la Expozitia de la Paris, Tamaioasa Romaneasca ne-a adus medalia de aur.

Moldova

Caracterul de continentalism, cu ierni aspre, veri calde, resurse heliotermice superioare, soluri favorabile viticulturii reprezinta conditii prielnice vitei de vie. 

Moldova ofera conditii ideale, inca de pe vremea lui Stefan cel Mare, soiurilor autohtone si straine deopotriva. Printre soiurile autohtone suprematia o detin Galbena de Odobesti si Grasa de Cotnari, urmate de Feteasca Alba, Feteasca Regala si Busuioaca de Bohotin. Dintre soiurile straine adaptate foarte bine pe meleagurile Moldovei putem mentiona: Sauvignon Blanc, Riesling Italian si Chardonnay.

Dobrogea

Cu cele mai reduse resurse hidrice din tara, regim heliotermic ridicat, climat continental si apropierea Marii Negre, Dobrogea are un microclimat favorabil acumularii de zaharuri si supramaturarii strugurilor. Este zona ideala pentru cultivarea soiurilor de struguri de masa si de vin, cu maturare diferita, fiind favorizate soiurile tarzii.

Dintre soiurile care se bucura de acest tratament climatic special mentionam: Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel și Chardonnay.

Urmarind aceasta calatorie virtuala, in timp si spatiu, a strugurilor si a vinului romanesc, ne dam seama ca Romania are un potential extraordinar pentru o diversitate de soiuri de struguri, care merita valorificat.

Sursa foto: unsplash

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE