Undeva, în zona Bărăganului de Mijloc, pe malul drept al râului Călmățui, se află o așezare cu un trecut nu foarte îndepărtat numită Însurăței, astăzi oraș din județul Brăila.

Alături de așezarea principală, orașul are în componență și satele Lacul Rezii, Măru Roșu și Valea Călmățuiului. Comuna a luat ființă în anul 1879, pe locul fostului sat Pârdăleni, în urma aplicării Legii rurale din 14/26 august 1864, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Nașii localității, după cum arată și denumirea, au fost „însurățeii“, tineri împroprietăriți cu pământ aici, ca efect al „legii însurățeilor“, potrivit datelor publicate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală. Au fost, atunci, împroprietăriți circa 508 locuitori, care au ctitorit ceea ce astăzi este orașul Însurăței.

De-a lungul anilor, localitatea a cunoscut diverse forme de administrare teritorială. Iată, spre exemplu, că la sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Balta, județul Brăila și tot așa până în perioada vechiului regim. Demn de remarcat este faptul că în acea perioadă, pe teritoriul actual al orașului Însurăței a apărut comuna Rubla, denumire ce pare azi ciudată, dar care vine de la rubla sovietică. Această nouă așezare devenise una specială, pentru că acolo au fost deportați opozanți ai regimului; aici au fost aduși oameni politici precum liderii țărăniști Corneliu Coposu și Ion Diaconescu.

Podgoria Însurăței, pe aceeași latitudine nordică cu regiunea viticolă franceză Montpellier

Viticultura pe terenul agricol de la Însurăței nu are un trecut prea îndepărtat. Vița-de-vie a fost plantată după câțiva ani de la încheierea celui de-Al II-lea Război Mondial. La sfârșitul anului 1989 se găseau suprafețe viticole nesemnificative și cu soiuri amestecate, mai mult de masă, fără să existe o anume politică în producția vinicolă. Tocmai acesta este locul în care frații Neacșu (prin SC Senator Wine) și-au asumat riscul de a lua activitatea vitivinicolă de la zero. De ce? Răspunsul l-am aflat de la Lucian Neacșu, cel care se ocupă de obținerea vinului.

„Trebuie să se știe că podgoria Însurăței face parte din regiunea viticolă a teraselor Dunării, formată din nisipuri și alte tipuri de terenuri favorabile, specifice sudului țării”, spune Lucian Neacșu.

Într-adevăr, zona include plantații viticole, cu caracter insular, înființate pe nisipurile și solurile nisipoase de pe terasele Dunării, terasele Jiului, bazinele râului Călmățui, Buzău și Câmpia Bărăganului, unde se află podgoriile Oltina și Însurăței. Situată la 44 de grade și 50 de minute latitudine nordică, podgoria Însurăței se află în estul Câmpiei Bărăganului, la o altitudine de 45 – 50 de metri și face parte din clasa viticolă europeană C II. Această regiune viticolă a teraselor Dunării a fost specializată, până în anul 1989, pe producția strugurilor de masă, atât timpurii cât și târzii, destinați consumului în stare proaspătă și obținerii de stafide.

Se considera, pe atunci, că terenurile nisipoase ar fi limitat potențialul cantitativ și calitativ al soiurilor destinate vinificării. Vița-de-vie plantată la Însurăței se află pe terenuri permeabile, roșiatice, veritabile „nisipuri zburătoare“, asemănătoare celor din regiunea franceză Montpellier. La toate acestea se adaugă faptul că Dunărea este în apropiere; aceasta, împreună cu factorii climatici și pedologici, devin principalii factori capabili să determine calitatea superioară a vinurilor obținute.

În Bărăgan, cea mai mare suprafață cu vie ecologică

Acolo, în Bărăgan, există cea mai mare suprafață de vie din răsăritul Europei, exploatată în regim ecologic și aceasta se află la Însurăței.

„Avem aici 850 de hectare cu viță-de-vie, dintre care 245 sunt certificate ecologic”, a sintetizat George Neacșu, celălalt coproprietar și manager general al companiei Senator Wine.

Investiția a fost făcută din bani proprii, plus bani europeni pentru reconversie și retehnologizare.  Prin programul de reconversie, SC Senator Wine a reușit să replanteze circa 136 de hectare cu vie nobilă. Statistic, înseamnă că 90% din suprafața cu vie de la Însurăței a fost replantată. Nu numai că a fost replantată, dar și regândită ca amplasament, cu soiuri capabile ca în scurt timp să devină reprezentative, atât la nivel național cât și internațional.

„În primul rând, am ținut neapărat să avem soiuri tradiționale românești și să devenim în scurt timp o adevărată săgeată a acestor vinuri, în toată lumea. Un loc foarte important îl are vinul bio, cu care am căutat să facem primii pași pentru a ieși pe piața internațională. Vinul numit acum ecologic se deosebește de vinul tradițional printr-o seamă de însușiri specifice, predominante”, subliniază Lucian Neacșu.

Trebuie reținut faptul că în perioada de vegetație a viței-de-vie nu trebuie folosite îngrășămintele chimice. Se folosesc în exclusivitate cele naturale, cum sunt îngrășămintele vegetale, de exemplu zeama din macerat de urzici, în așa fel încât să se țină sub control starea de sănătate a plantelor.

Există o excepție în ceea ce privește protecția contra bolilor și dăunătorilor; în asemenea situații, este permisă numai folosirea substanțelor pe bază de cupru și sulf. Momente cruciale sunt cele legate de alegerea timpului optim pentru culesul strugurilor, care se execută exclusiv manual, fermentația mustului la o temperatură reglată, maturarea vinurilor în butoaie fără rugină, îmbutelierea imediat după strecurare și eliminarea totală a tratamentelor chimice.

Aici, la Însurăței, plantația de vie ecologică respectă natura, oferind plantelor spațiul și timpul necesar pentru dezvoltare, obținându-se, astfel, recolte sănătoase și stabile; sunt excluse cu desăvârșire substanțele chimice și modificările genetice. Strugurii, constituind materia primă, pot fi tratați numai la suprafața lor și numai cu substanțe active și care nu sunt absorbite de plantă, acestea fiind doar substanțe naturale.

Pentru a beneficia de sigla de produs ecologic, în mod obligatoriu este necesar, ca de-a lungul procesului de obținere a vinurilor, organismele de control competente și abilitate să supravegheze întreaga tehnologie etapă de etapă. Spun specialiștii că vinul ecologic nu numai că satisface cele mai rafinate gusturi, dar ne protejează în același timp și sănătatea. Prin fermentația naturală a vinului se păstrează calitățile biologice înalte ale strugurilor.

Vinuri din soiuri românești de struguri cultivate în regim ecologic

La Însurăței au fost replantate prin reconversie soiurile reprezentative românești, care au avut puterea să treacă peste epidemia de filoxera din anul 1882, cum ar fi: Fetească albă, Fetească neagră, Băbească neagră. Iată că în prezent, dau vinuri curate, lipsite de chimicale, întocmai ca acum peste o sută de ani. Au mai fost plantate, tot prin reconversie, și soiuri cosmopolite, precum Cabernet Sauvignon, Riesling italian, soiuri apreciate și căutate la nivel internațional.

Aici, la Însurăței, unde se află cea mai mare suprafață compactă cu vie bio, este un microclimat excelent, protejat de o pădure de circa 3.000 de hectare pe trei laturi, cu un sol foarte potrivit și cu temperaturi extreme de favorabile coacerii strugurilor. Această combinație de factori a ajutat la producerea unor vinuri apreciate, premiate cu aur la concursuri interne și internaționale. Printre acestea se află vinurile din soiurile Fetească albă, Cabernet Sauvignon și Fetească neagră.

Vinurile ecologice produse în crama de la Însurăței pătrund încet, dar sigur, pe piața internațională, semn că sunt unice și pe placul consumatorilor.

„Noi vindem la momentul actual inclusiv vinurile bio, în 25 de țări, în cantități variate, de la un bax, un palet, un container sau un tir. Acum forțăm și încercăm să pătrundem pe 25 de piețe, lucru deloc ușor; este o luptă extraordinară și aici vă dau exemplu piețele din Japonia, China, Singapore, Statele Unite, Canada, chiar și Australia – al doilea mare producător de vin din lume!”, spune Lucian Neacșu.

Se spune că sticla cu vin este un excelent ambasador pentru că vinul se consumă, dar sticla și eticheta rămân.

Share on Facebook