Fermierii care au dreptul la plata unica pe suprafata aplica in mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile urmatoarele practici agricole benefice pentru clima si mediu: diversificarea culturilor; mentinerea pajistilor permanente existente; prezenta unei zone de interes ecologic pe suprafata agricola.
Plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu se acorda fermierilor care aplica practicile prevazute mai sus, in functie de specificul exploatatiei si/sau structura culturilor.
Fermierii care practica sistemul de agricultura ecologica si detin un document justificativ emis de un organism de inspectie si certificare aprobat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in conformitate cu art. 29 alin.(1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind productia ecologica si etichetarea produselor ecologice, precum si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91,beneficiaza implicit de plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu pentru suprafetele in conversie sau certificate ale exploatatiei, utilizate pentru productia ecologica.
Fermierii care au intreaga exploatatie ocupata cu culturi permanente beneficiaza implicit de plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu.
Fermierii ale caror exploatatii se afla integral sau partial in zone care fac obiectul Directivei 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica,al Directivei 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei sau al Directivei 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasarilor salbatice au dreptul la plata mentionata in prezentul capitol, cu conditia sa aplice practicile mentionate in prezentul capitol, in masura in care practicile respective sunt compatibile, in exploatatia in cauza, cu obiectivele directivelor mentionate.
Fermierii care desfasoara activitate agricola in zonele de protectie integrala si zonele de conservare durabila (zonele-tampon) din parcurile nationale si naturale pe care se pot desfasura activitati agricole enumerate mai sus, trebuie sa respecte masurile impuse in planul de management al ariei protejate sau setul de masuri de conservare stabilite de catre administratorii ariilor naturale protejate respective.
Inspectorii APIA care efectueaza controlul pe teren verifica daca activitatea agricola desfasurata respecta prevederile cuprinse in planul de management al ariei protejate sau setul de masuri de conservare stabilite de catre administratorii ariilor naturale protejate, precum si daca practicile agricole benefice pentru clima si mediu sunt compatibile cu prevederile anterior mentionate.
Diversificarea culturilor consta in existenta mai multor culturi pe terenul arabil, in functie de suprafata, dupa cum urmeaza:
- a) cel putin doua culturi diferite pe suprafetele cuprinse intre 10 ha si 30 ha, iar cultura preponderenta sa acopere maximum 75 % din terenul arabil;
- b) cel putin trei culturi diferite pe suprafetele de peste 30 ha, iar cultura preponderenta sa acopere maximum 75 % din terenul arabil, respectiv doua culturi preponderente sa acopere impreuna maximum 95 % din terenul arabil;
- c) prin exceptie de la prevederile lit. a) si b) in cazul in care suprafata de teren arabil este cultivata in proportie de peste 75% cu iarba sau alte plante erbacee sau este parloaga, cultura preponderenta de pe restul suprafetei arabile trebuie sa ocupe maxim 75 % din terenul arabil ramas. In sensul celor de mai sus sunt asimilate urmatoarele: a) o cultura a oricaruia dintre genurile definite in clasificarea botanica a culturilor; b) un teren lasat parloaga; c) iarba sau alte plante furajere erbacee; d) culturile de toamna si cele de primavara sunt considerate culturi distincte, chiar daca apartin aceluiasi gen;
Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploatatiile in cazul in care:
- a) intreaga suprafata este acoperita cu culturi aflate sub apa o mare parte a ciclului de productie;
- b) peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru productia de iarba sau alte furaje erbacee, este teren lasat parloaga sau face obiectul unei combinatii intre aceste utilizari, cu conditia ca suprafata arabila care nu face obiectul acestor utilizari sa fie de maxim 30 ha;
- c) peste 75 % din suprafata agricola eligibila este pajiste permanenta, este utilizata pentru productia de iarba sau alte furaje erbacee sau pentru culturi aflate sub apa o mare parte a ciclului de cultura sau face obiectul unei combinatii intre aceste utilizari, cu conditia ca suprafata arabila care nu face obiectul acestor utilizari sa fie de maxim 30 ha;
- d) peste 50 % din suprafata arabila declarata in anul de cerere curent nu a fost declarata de fermier in cererea sa unica de plata din anul anterior si in cazul in care, pe baza unei comparatii geospatiale a parcelelor solicitate in cererea unica de plata din anul curent, se constata ca intregul teren arabil este cultivat cu o cultura diferita fata de cea din anul calendaristic anterior.
Perioada care trebuie luata in considerare pentru calcularea proportiilor privind diversificarea culturilor este mai – septembrie a anului de cerere. Diversificarea culturilor presupune urmatoarele:
- a) suprafata de teren arabil inseamna suprafata totala de teren arabil a exploatatiei;
- b) perioada care trebuie luata in considerare pentru calcularea proportiilor privind diversificarea culturilor este mai- septembrie a anului de cerere;
- c) in totalul terenurilor arabile ale exploatatiei, fiecare hectar este luat in calcul doar o singura data intr-un an de cerere, in scopul calcularii proportiilor diferitelor culturi, inclusiv pe parcelele cu suprafete mai mici de 0,3 ha;
- d) pentru calcularea proportiilor diferitelor culturi, suprafata acoperita de o cultura poate include elemente de peisaj care fac parte din suprafata eligibila in conformitate cu art. 16;
- e) in cazul suprafetelor ocupate de culturi mixte se considera ca suprafata este acoperita doar cu cultura preponderenta;
- f) suprafetele pe care se seamana un amestec de seminte, indiferent de speciile incluse in amestec, sunt considerate acoperite cu o singura cultura.
Mentinerea pajistilor permanente existente implica:
- a) interdictia de a converti/ara suprafetele de pajisti permanente situate in ariile naturale protejate desemnate in baza legislatiei nationale care transpune prevederile Directivei 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbaticasi ale Directivei 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 privind conservarea pasarilor salbatice;
- b) proportia dintre suprafata totala cu pajisti permanente si suprafata agricola totala declarate la APIA, nu trebuie sa scada cu mai mult de 5% fata de proportia de referinta stabilita in anul 2015;
- c) in cazul in care proportia de referinta a scazut cu peste 5 % la nivel national, se instituie obligatii la nivel de exploatatie de a reconverti terenul in pajisti permanente pentru acei fermieri care au la dispozitie teren care a fost convertit din teren cu pajisti permanente in teren pentru alte utilizari intr-o perioada din trecut, asa cum este prevazut in art. 44 dinRegulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor norme privind platile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin in cadrul politicii agricole comune si de modificare a anexei X la regulamentul mentionat, denumit in continuare Regulamentul 639/2014.
Aceasta prevedere nu se aplica in cazul in care scaderea cu peste 5% provine din impadurire, cu conditia ca impadurirea sa fie compatibila cu mediul si sa nu includa plantatiile de specii forestiere cu ciclu de productie scurt, de brazi de Craciun sau de arbori cu crestere rapida pentru productia de energie.
Zone de interes ecologic (ZIE) fermierii in ale caror exploatatii terenul arabil este mai mare de 15 ha se asigura ca minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic de mai jos: a) terase; b) elemente de peisaj – garduri vii/fasii impadurite; arbori izolati, arbori in grup/ palcuri arbustive din zona de campie sau arbori in aliniament; margini de camp; iazuri; rigole; c) zone tampon situate pe marginea apelor curgatoare sau statatoare; d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de productie; e) terenuri agricole impadurite; f) zone cu strat vegetal; g) zone cu culturi fixatoare de azot;
Conform art. 20 alin. (11) din OUG nr. 3/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, procentajul mentionat anterior se poate majora in temeiul unui act legislativ al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene si va fi prevazut prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.
Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul arabil al exploatatiei, cu exceptia celor prevazute la lit. d) si e) care sunt situate pe terenul agricol al exploatatiei. Zonele de interes ecologic prevazute la lit. b) si c) pot fi adiacente terenului arabil al exploatatiei declarat de fermier.
Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizarii acestuia. ZIE nu se aplica exploatatiilor in urmatoarele cazuri: a) peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru productia de iarba sau alte furaje erbacee, este teren lasat parloaga, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinatii intre aceste utilizari, cu conditia ca suprafata arabila care nu face obiectul acestor utilizari sa fie de maxim 30 ha; b) peste 75 % din suprafata agricola eligibila este pajiste permanenta, este utilizata pentru productia de iarba sau alte furaje erbacee sau este cultivata cu culturi aflate sub apa fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultura, sau face obiectul unei combinatii intre aceste utilizari, cu conditia ca suprafata arabila care nu face obiectul acestor utilizari sa fie de maxim 30 ha.
Elementele de peisaj declarate de fermier sunt prevazute in OMADR nr.45/2017 privind aprobarea formularului tip al cererii unice de plata pentru anul 2017Anexa 2 Instructiuni de completare a formularului de cerere unica de plata 2017, in tabelul nr. 4. Elementele de peisaj reprezinta acele elemente situate in interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarata de catre fermier pentru care acesta face dovada utilizarii terenului.
Elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fasii impadurite, arbori in aliniament, margini de camp, rigole sau zonele tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci cand latura lunga a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricola de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolati, grupuri de arbori, palcuri arbustive din zona de campie sunt considerate „adiacente terenului arabil” cand ating fizic terenul arabil in cel putin un punct.
Zonele tampon sunt suprafetele de teren inierbate, impadurite sau cultivate cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene, situate in vecinatatea apelor de suprafata sau a captarilor de apa potabila, pe care este interzisa aplicarea pesticidelor si a fertilizantilor. Zonele tampon includ si benzile tampon sau fasiile de protectie aflate de-a lungul cursurilor de apa protejate prin standardul privind bunele conditii agricole si de mediu GAEC 1 si prin cerintele legale in materie de gestionare SMR 1 si SMR 10, prevazute in anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.
Zonele tampon trebuie sa fie situate pe un teren arabil sau adiacent acestuia astfel incat laturile lor lungi sa fie paralele cu marginea unui curs de apa sau a unui corp de apa. De-a lungul cursurilor de apa, aceste zone pot include benzi cu vegetatie riverana cu o latime de 1-10 metri. In zonele tampon se permite pasunatul sau taierea ierbii, cu conditia ca zona tampon sa poata fi in continuare distinsa de terenul agricol adiacent.
