Ca si ciresul, visinul este o specie care are nevoie de multa lumina pentru a se dezvolta. Astfel, fermierii care doresc sa infiinteze livezi de visin pot cultiva cu succes acest pom fructifer in zonele colinare, pe platouri sau pe versanti cu pante de pana la 12-15%, dar si in zonele plane mai joase. Se va evita in schimb plantarea pe vaile inguste dintre dealuri sau pe versantii cu expozitie nordica sau nord-vestica.

Pentru visin se recomanda in general doua sisteme de cultura. cea clasica – cu pomi altoiti pe portaltoi de vigoare mai mare, cu distante de plantare orientative de 5 m (500 pomi/ha), si cultura intensiva – cu pomi altoiti pe portaltoi de vigoare.

Desi se considera ca visinul este o specie cu rezistenta mai mare la deficitul de umiditate in sol, o cultura performanta a visinului necesita sistem de irigare care se instaleaza odata cu plantarea pomilor, iar sistemele antigrindina sunt recomandate pentru zonele unde riscul grindinei are o frecventa justificata economic.

Plantarea visinului este de preferat sa se faca toamna dupa caderea frunzelor, iar plantarea de primavara se face numai cand nu a fost posibila plantarea in toamna. Materialul saditor trebuie sa provina din pepiniere autorizate, care sa garanteze autenticitatea soiurilor si standardele pentru calitatea pomilor, iar la manipularea si plantarea pomilor trebuie sa avem o grija deosebita pentru a nu rupe mugurii. Visinul, ca si ciresul este sensibil la fenomenul de oboseala a solului si nu se recomanda plantarea dupa el insusi pe acelasi teren. Majoritatea soiurilor de visin sunt autosterile, dar exista si soiuri intersterile sau autofertile, motiv pentru care pentru alegerea soiurilor ce vor fi plantate intr-o livada este absolut necesara o documentare prealabila cumpararii materialului saditor.

Stabilirea distantelor de plantare trebuie sa aiba in vedere vigoarea portaltoilor pe care sunt altoiti pomii, forma de coroana proiectata, vigoarea soiurilor si fertilitatea naturala a solului.

Dupa pichetarea terenului, gropile de plantare se executa mecanizat sau manual la dimensiunile orientative de 40/40/40 cm. Directia randurilor de pomi este bine sa fie N-S pentru ca pomii sa poata recepta cat mai multa lumina. La plantarea fiecarui pom, la administra 10-12 kg de gunoi de grajd fermentat amestecat cu sol, sau 50-60 g s.a. de ingrasaminte chimice cu azot, iar undarea cu 8-10 l de apa/pom este optionala la plantarea de toamna in functie de starea de umiditate momentana a solului si obligatorie la plantarea de primavara.

De asemenea, ca pentru fiecare pom altoit foarte importanta este adancimea de plantare a pomilor care trebuie sa fie cu punctul de altoire la cel putin 5-10 cm deasupra nivelului solului pentru a se putea imprima vigoarea de crestere specifica portaltoiului folosit si pentru a evita cresterea unor
radacini din altoi.

Dupa plantarea pomilor, intretinerea s se intretin ca ogor negru in primul an de la plantare prin discuiri repetate care sa distruga buruienile si sa afaneze superficial solul. Sub randurile de pomi, pe o banda cu latimea de 1-1,4 m, solul se mentine curat de buruieni prin frezare cu freza cu palpator purtata pe tractor si (sau) prin erbicidare cu erbicide sistemice totale aplicate cu lancile cu aparatoare de jet pentru pomi, cand buruienile sunt de 15-20 cm.

Tehnica formarii coroanelor

Dupa incheierea lucrarii de plantare, se proiecteaza forma de coroana stabilita pentru plantatia respectiva. Daca pomii plantati au ramuri anticipate pe trunchi pe portiunea de 60-80 cm de la sol, acestea nu se taie (eventual se raresc daca sunt mai mult de 6-7 ramuri). Daca pomii nu au ramuri anticipate, varga se scurteaza la 80 cm de la sol. Viitoarele ramuri care vor forma coroana vor fi cele crescute pe portiunea de 60-80 cm de la sol. Si la specia visin, ca de necesare taieri anuale in uscat si in verde, indiferent de sistemul de cultura si de vigoarea pomilor.

Dintre formele de coroana cunoscute, pentru plantatiile unde se folosesc portaltoi mai vigurosi se recomanda piramida etajata, piramida mixta sau vasul ameliorat, iar pentru plantatiile cu portaltoi de vigoare mai mica se recomanda tufa-vas sau fusul.

Piramida etajata – Modul de formare al coroanei de tip Piramida etajata este acelasi cu cel descris la specia cires, cu unele mici deosebiri privind caracteristici care tin de talia pomilor si de distantele dintre etaje, care la visin sunt putin mai mici decat la cires:

  • trunchi de 70-80 cm,
  • ax puternic pe care se insereaza 3-4 etaje distantate la 70 cm,
  • fiecare etaj este format din 3-4 sarpante dispuse in jurul axului, in spirala, formand unghiuri de divergenta de 90 120°, inclinate la 50-55° (unghi de ramificare) si distantate la 8-12 cm una de alta;
  • fiecare sarpanta are 3-4 subsarpante, dispuse bilateral altern, distantate la 50-70 cm.
  • dupa consolidarea ultimului etaj axul se suprima, limitand inaltimea la 3,5 – 4m

Pentru visin se poate folosi si coroana de tip piramida mixta, cu primul etaj de ramuri la acelasi nivel, urmat de ramuri de schelet dispuse altern pe axul pomului.

Piramida neetajata – Aceasta este mai greu de format la specia visin, datorita faptului ca aproape toate soiurile au tendinta naturala de a creste in etaje.

Vasul ameliorat – Caracteristicile si modul de formare al acestui tip de coroana sunt redate la specia prun, cu atentionarea ca visinul ramifica mai abundent decat prunul si sunt necesare mai multe rariri in coroana, pe fiecare sarpanta.

Coroana fus – Are aceleasi caracteristici si principii de formare si intretinere ca si la specia cires. Acest tip de coroana se poate folosii in plantatiile intensive de visin altoit pe portaltoi mai putin vigurosi.

Dupa plantare, solul se intre ine si se lucreaza diferen iat in func ie de varsta pomilor, sistemul de cultura, panta si expozi ia terenului, condi iile pedoclimatice, agrotehnica aplicata, insusirile agrobiologice ale speciei. Cele mai bune sisteme de intretinere sunt ogorul negru, sistemul de culturi intercalate, mulcirea solului si inierbarea.

Ca si celelalte specii pomicole, visinul se poate iriga eficient atat prin picurare cat si prin microaspersiune. Distributia apei la fiecare rand de pomi se realizeaza prin furtunuri de diametru de 18-20 mm, cu picuratoare cu debite de 4-8 l/h,

Eficienta economica

Productiile medii la visin se situeaza intre 14.000 kg/ha, la o densitate de 500 pomi/ha, si 20.000 kg/ha la densitatea de 1.250 pomi/ha. Astfel, prin valorificarea productiilor la preturile pietei interne, estimate intre 2,5 si 3 lei kilogramul, se poate realiza un profit net anual cuprins intre 8.500 de lei/ha, pentru o densitate de 500 de pomi la hectar, si 22.000 de lei/ha, pentru o densitate de 1.250 de pomi la hectar.

Sursa: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti.

 

Share on Facebook