Ce s-a intamplat cu salariile cercetatorilor dupa revolutia fiscala

Facebook
Twitter

Masura trecerii contributiilor la angajat sau asa-numita revolutie fiscala a cutremurat atat sectorul bugetar cat si cel privat. In timp ce autoritatile declarau ca masura este buna atat pentru economie cat si pentru angajati motivand ca salariile vor creste, mai multi specialisti in domeniu trageau semnalul de alarma si avertizau ca in unele cazuri, salariile vor scadea drastic.

Totusi, dupa implementarea masurii, salariile au suferit scaderi semnificative in domenii extrem de importante, precum sanatatea sau educatia. Cu toate acestea, in cazul unor anumite institutii, salariile brute au fost marite in asa fel incat sa acopere pierderile aparute, sau inainte de implementarea masurii, prin legea 153/2017 de echilibrare a salariilor functionarilor publici.

Acest lucru s-a intamplat si in cazul cercetatorilor agricoli, in cazul carora revolutia fiscala nu le-a redus veniturile, insa nici nu i-a ajutat. In medie, un cercetator agricol a beneficiat de o crestere salariala de aproximativ 4,5%, insa aceasta crestere se adauga la niste salarii deja extrem de mici.

In conditiile in care nicio alta masura nu va mai fi implementata, aceasta crestere salariala va fi absorbita de inflatie in doar cateva luni. In concluzie, salariile cercetatorilor raman cele mai mici din sectorul bugetar, fiind egale cu remuneratia unui muncitor necalificat.

Salariile mici descurajeaza tinerii cercetatori

,,Masura nu misca cu nimic marirea salariilor. Este vorba doar de cativa lei in plus la salariu. Nu ne ajuta cu nimic. In cercetare e o mare problema pe partea asta. Pe de o parte, cercetatorii sunt incadrati cu salariul minim pe economie. Din aceasta cauza, tineri valorosi aleg sa se duca in strainatate sau sa lucreze pentru companii private’’, a declarat Dr. Ing. Costel Vanatoru, cercetator la SDC Legumicultura Buzau pentru Stiri Agricole.

Autoritatile nu fac eforturi pentru a sustine cercetarea agricola, cu toate ca agricultura are mare nevoie de o modalitate de conservare a materialului genetic si de descoperirea unor noi soiuri de plante, care sa se adapteze fiecarei zone din tara.

,,Daca ne gandim la semintele de legume in fiecare an pleaca foarte multi bani din tara. Numai la tomatele hibride pleaca intre 2 si 15 milioane de euro din tara aceasta pentru ca nu producem in Romania si aducem din import’’, mai declara cercetatorul Costel Vanatoru.

Legea 153 a adus cercetatorilor o crestere de doar 4,5%

Legea 153/2017, adoptata in luna iulie, a marit semnificativ salariile cercetatorilor, insa doar pentru scurt timp. Implementarea masurii de trecere a contributiilor la angajat a lasat cercetatorii cu o crestere salariala infima de doar 4,5%, insuficienta pentru a motiva dezvoltarea cercetarii romanesti.

,,Dupa cresterea salariala din decembrie cand veniturile au crescut cu 50%, conform legii 153, venitul net a crescut cu 4,5%. Acesta este un procent mediu, insa niciun salariu nu a scazut’’, a declarat Dumitru Bodea, directorul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricola (SCDA) Suceava pentru Stiri Agricole.

Pana in prezent, situatia cercetatorilor agricoli din Romania ramane incerta, in contextul in care autoritatile nu au elaborat pana acum un plan de masuri generale care sa reorganizeze institutele de cercetare romanesti sau sa modifice grila de salarizare a cercetatorilor.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE