Ce riscati daca lasati vegetatia nedorita sa creasca pe terenurile agricole necultivate

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Fermierii care beneficiaza de plati directe trebuie sa respecte o serie de masuri de ecoconditionalitate, stabilite de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).

Una dintre masuri Fermierii trebuie sa previna instalarea vegetatiei nedorite pe terenul agricol, inclusiv pe terenul agricol necultivat.

Obiectivul acestui standard este mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole (indiferent de categoria de folosinta, inclusiv terenurile care nu mai sunt exploatate pentru productie) prin evitarea instalarii vegetatiei nedorite.

In contextul acestei conditii, vegetatia nedorita este reprezentata de unele specii de plante erbacee sau lemnoase, anuale sau perene, care invadeaza in mod spontan terenurile agricole, diminuând capacitatea de productie a culturilor agricole. Tot in aceasta categorie intra si unele specii vegetale de pe pajisti, fara valoare furajera sau toxice pentru animale.

Vegetatia nedorita nu trebuie sa domine cultura intr-o proportie mai mare de 30% din suprafata parcelei, indiferent de categoria de folosinta a terenului (Teren arabil, Pajisti permanente, Culturi permanente. Pentru plantatiile viticole situate pe terase, procentul de 30% se aplica atât pentru spatiul cultivat cu vita de vie, cât si pentru suprafata taluzului.

Daca procentul de imburuienare depaseste 80% din suprafata parcelei, se considera ca parcela este neeligibila si se exclude de la plata.
De asemenea, terenul agricol necultivat, unul sau mai multi ani, pe care s-a instalat vegetatia nedorita pe mai mult de 80% din suprafata, se exclude de la plata.

Combaterea vegetatiei nedorite pe terenurile agricole necultivate, pentru care se solicita plati pe suprafata, se face prin discuire, cosirea vegetatiei sau erbicidare, inainte ca buruienile sa ajunga la maturitate. Nu se considera “vegetatie nedorita” culturile intercalate (fasole sau dovleac, semanate in cultura de porumb, rândurile de porumb semanate cu rol de protectie in culturile de pepeni, cartofii sau diferite plante furajere semanate printre pomii din livezi), precum si culturile „ascunse” (trifoiul sau lucerna, semanate in culturile de cereale: orz, orzoaica, ovaz).

Principalele specii de buruieni care alcatuiesc vegetatia nedorita pe terenul arabil sunt:

  • buruieni anuale: Abutilon teophrasti (teisor, floarea pâinii), Chenopodium album (loboda porceasca), Matricaria inodora (musetel nemirositor), Setaria viridis (mohor), Xanthium strumarium (cornac, scaietele popii).
  • buruieni perene (multianuale): Agropyrum repens (pirul târâtor), Cirsium arvense (palamida), Convolvulus arvensis (volbura), Cynodon dactylon (pirul gros), Equisetum arvense (coada calului), Rumex acetosella (macris), Sorghum halepense (costrei, balur).
  • buruieni parazite: Cuscuta sp. (tortel), Orobanche sp. (lupoaie).

Principalele specii de buruieni care alcatuiesc vegetatia nedorita pe pajisti (plante fara valoare furajera sau plante toxice) sunt:

  • buruieni anuale: Xanthium spinosum (dracila, holéra, scai tataresc), Xanthium strumarium (cornac, cornuti, scaietele popii) , Ambrosia artemisiifolia (floarea pustei sau iarba pârloagelor);
  • buruieni bienale sau perene: Arctium lappa (brusture, lipan), Artemisia absinthium (pelin), Carduus nutans (scaiete, ciulin), Conium maculatum (cucuta), Eryngium campestre (scaiul dracului, rostogol), Euphorbia cyparissias (alior, laptele câinelui), Pteridium aquilinum (feriga de câmp, tolul lupului), Rumex acetosella (macrisul marunt, macrisul iepurelui), Veratrum album (stirigoaie, steregoaie).

Vegetatia nedorita pe terenurile agricole poate fi reprezentata si de alte specii de buruieni, care difera in functie de specificul zonei.

Pe site-ul APIA: http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare/materiale-informare1484830750 este postat Ghidul de identificare a principalelor specii de buruieni ce constituie vegetatia nedorita pe pajisti.

In ceea ce priveste vegetatia lemnoasa, unele specii, având capacitate de inmultire si regenerare superioara ierburilor, devin concurente serioase pentru vegetatia ierboasa a pajistilor. De exemplu, arborii si arbustii din grupa foioaselor, fiind specii cu o vivacitate foarte mare, lastaresc foarte puternic, atât din colet (mesteacanul, carpenul, fagul), cât si din colet si radacini (aninul, porumbarul, macesul, murul). Coniferele se inmultesc numai prin samânta, fiind mai usor de defrisat.

O parte din arboretele existente pe pajistile permanente, situate pe terenuri cu panta mai mare de 30o, cu sol mai subtire de 10 cm, precum si cele din jurul ravenelor si al ogaselor, nu se vor defrisa, pentru a se evita declansarea proceselor de eroziune, fiind necesare ca zona de protectie antierozionala. De exemplu, Pinus mugo (jipul sau jneapanul) trebuie exclus de la taiere, trebuie protejat si pastrat in starea in care se afla, pentru faptul ca el creste pe terenuri cu pante mari, cu sol superficial, protejând grohotisurile si coastele erodate, cu asociatii ierboase inferioare si putin productive (Nardus stricta s.a.), cu slabe perspective de imbunatatire, cheltuielile de curatire si eliberare a terenului de material lemnos fiind mari, nerentabile.

De asemenea, sunt exceptate de la defrisare speciile lemnoase rare si cele declarate monumente ale naturii, ocrotite de lege: Pinus silvestris (pin silvestru), Pinus cembra (zâmbru), Taxus baccata (tisa), Larix decidua ssp. Carpatica (larice, zada), Rhododendron kotschyi (smârdar, bujor de munte). Arboretele exceptate de la defrisare se supun regimului silvic.

Pe pajistile permanente situate pe terenuri cu panta pâna la 12o se poate mentine un numar redus de arbori solitari (stejar, gorun, mesteacan, fag etc.) sau pâlcuri de arbori, care constituie zone de refugiu pentru animale in perioadele cu intemperii sau cu temperaturi ridicate.

Orice suprafata compacta de teren agricol dintr-o ferma, care este invadata de vegetatie lemnoasa si este mai mare de 0,01 ha va fi evaluata ca teren neagricol si nu va beneficia de plati directe sau plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala.

Parcelele cu peste 100 arbori/ha sunt considerate neeligibile, cu exceptia livezilor traditionale – cod cultura 660, 661, utilizate si ca pajisti (pasuni sau fânete) pentru cresterea animalelor, densitatea pomilor fiind de maxim 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivata.

Ecoconditionalitatea – componenta a PAC ce conditioneaza acordarea sprijinului financiar din fonduri europene si nationale de respectarea de catre fermieri a unor norme de baza legate de mediu, de siguranta alimentara, de sanatatea si bunastarea animalelor, precum si de respectarea bunelor conditii agricole si de mediu.

Potrivit legislatiei europene si nationale, orice fermier care solicita plati in cadrul schemelor si masurilor de sprijin prezentate mai jos trebuie sa respecte aceste norme pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploatatiei, indiferent de marimea acestora (inclusiv pe cele nesolicitate la plata si pe cele care nu mai sunt folosite in scopul productiei).

Pentru masurile compensatorii de dezvoltare rurala se aplica cu prioritate cerintele specifice acestor masuri, iar normele privind ecoconditionalitatea se aplica in raport cu angajamentele asumate in cadrul acestor masuri.

Nerespectarea de catre femieri a normelor privind ecoconditionalitatea conduce la aplicarea sanctiunilor administrative de reducere a platilor sau excluderea de la plata, pentru unul sau mai multi ani, dupa caz.

Nu se aplica sanctiuni administrative pentru nerespectarea normelor privind ecoconditionalitatea fermierilor care beneficiaza de Ajutoare Nationale Tranzitorii (ANT), precum si celor care participa la Schema simplificata pentru micii fermieri (conf. art. 1, alin.(2) din Anexa 1 la Ordinul MADR nr. 999/2016).

In cazul in care se acceseaza si masuri compensatorii de dezvoltare rurala (M10, M11, M13, M8, M15, M214, M221, M215), micii fermieri pot fi supusi controlului privind respectarea normelor de ecoconditionalitate prin selectia in esantionul de control si, in cazul constatarii de neconformitati, se vor aplica sanctiuni aferente masurilor pentru care exista angajamente.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE