În anumite sate din Moldova nu a mai plouat de mai bine de o lună. În vreme ce politicienii se întreceau în declarații despre ce trebuie făcut pentru ca agricultura românească să meargă bine și să genereze creștere economică, țăranii se uitau cu încordare către cer, mijindu-și ochii după un nor cât de firav, aducător de ploaie. Aceasta, după ce, în primăvară, au cheltuit cam 1.000 de lei să semene un hectar cu porumb.

Pentru politicieni, 1.000 de lei poate să nu pară o sumă mare, dar pentru tanti Ileana dintr-un sat din Lunca Siretului e aproape toată pensia pe 3 luni. După 20 de ani de CAP, primește 350 de lei pensie. A pus ban pe ban să aibă cu ce să își are în primăvară și să semene un hectar cu porumb. Cam tot atât de mult pământ a dat la asociație, însă, după recoltare, nu se alege cu mare lucru, numai că nu o mai ajută brațele și picioarele bătrâne să meargă la sapă în arșiță. Dacă ar mai fi în putere, ar răsturna brazdele numai să nu își dea ogorul pe mâna „hoților de la colectiva asta nouă”. Cum nici nu mai poate, nici nu mai plouă, îl bate la cap pe preot să scoată icoanele din biserică și să le poarte pe câmp, poate „s-o milostivi Domnul Sfânt și de noi ș-o ploua”, spune bătrâna, căutând cu ochii spre cer.

S-a uitat și ea la televizor și s-a bucurat când a auzit că „Europa asta” ne a da bani pentru irigații, numai că tot la televizor l-a văzut și pe Ceaușeșcu, în urmă cu aproape 30 de ani, când a inaugurat lucrările la canalul Siret-Bărăgan. De atunci, lucrările bat pasul pe loc și mitul „România, grânarul Europei” se topește sub soarele arzător de mai. Pe ea și ei din sat nu i-ar ajuta dacă s-ar face canalul, dar măcar să se dea iar „apă pe câmp, ca la colectivă, când se uda cât vedeai cu ochii și se făceau de toate, să aibă tineretu’ ăsta ce mânca, că mare-i sărăcia aicea la noi, maică!”, spune femeia, frământându-și mâinile noduroase în poala neagră, tocită de vreme.

„Poate plouă și se face”

Nici tinerii nu sunt prea încrezători. Vasilică are trei copii și se gândește ce-o să le dea să mănânce la iarnă. Oricât a încercat, nu a reușit să facă producție. A cumpărat ierbicide și îngrășăminte, dar, cum nu a plouat, ierbicidul nu și-a făcut efectul, nici fertilizatorii nu au ajuns la rădăcină. Așa că acum trebuie să ia sapa de coadă, femeia de-o mână și să meargă să prășească, „poate plouă și se face”.

Omul crește vaci și este înregistrat ca producător de lapte și brânză cu vânzare directă. Dacă nu va aduna suficient porumb și destulă lucernă să umple coșerul și să împânzească iar grădina de stoguri, nu va avea cu ce hrăni animalele. Au mai fost când se gândea pe timp de viscol să le taie ca să nu moară de foame, dar nu l-a lăsat femeia, că au copii de crescut.

La grâu mai merge, porumbul și floarea soarelui vor arde sub soarele verii

Nu e nevoie să fii specialist să realizeazi că recolta din acest an va avea de suferit din cauza secetei. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara de curând că producția de anul acesta nu va fi una record, ca cea din 2011, însă o va depăși pe cea din 2012. Numai că vemea nu ține cu șeful MADR.

Drumul de la Suceava la București e străjuit de lanuri de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui. Grâul e de două palme, dar mai bine de o palmă din tulpină, de la sol spre vârf, s-a îngălbenit deja. Spicul e firav, nu a legat bine. Rapița deja și-a scuturat florile.

Zăpezile târzii au amânat semănatul, dar au adus apă în sol, numai că porumbul și floarea soarelui sunt mici și se ofilesc sub soarele arzător. Dacă nu plouă în luna mai, oamenii din satele României nu vor avea ce să pună în farfurie.

În vreme ce românii care trăiesc la țară, adică jumătate din populația țării, spera să plouă, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) a organizat (pe 16 mai) o conferință în cadrul căreia s-a discutat despre viziunea LAPAR cu privire la viitoarea Polictică Agricolă Comună. La eveniment au participat circa 750 de agricultori din toată țara, precum și președintele Traian Băsescu, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, și ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Share on Facebook
Print Friendly