În intervalul 18 – 19 martie 2013 a avut loc, la Bruxelles, o nouă reuniune a Consiliului Uniunii Europene – Agricultură și Pescuit. Delegația României a fost condusă de Achim Irimescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale (MADR).
Scopul întâlnirii l-a constituit adoptarea mandatului Consiliului privind Pachetul legislativ pentru reforma Politica Agricolă Comună (PAC), în vederea demarării trialogului cu Parlamentul European și Comisia Europeană în 11 aprilie 2013. Astfel, Consiliul a supus atenției miniștrilor acele elemente cu caracter politic, esențiale în vederea atingerii unui acord între statele membre UE. Dintre acestea, menționăm:
- sistemul de plată pe suprafață,
- flexibilitatea intre piloni,
- schema de înverzire,
- schema pentru sprijin cuplat,
- cotele de zahăr.
Pentru România au fost de maxim interes următoarele puncte:
- posibilitatea menținerii SAPS ca plată tranzitorie premergător trecerii la SPS,
- o alocare mai importantă pentru sprijinul cuplat,
- posibilitatea revizuirii deciziei de transfer de fonduri între piloni,
- flexibilizarea și o mai bună adaptare a cerințelor de înverzire la specificul național,
- prelungirea regimului de cote la zahăr,
- mărirea sprijinului pentru infrastructura zonelor forestiere.
În acest sens, România a reușit să obțină o prelungire a aplicării SAPS până în anul 2020, care se va acorda împreună cu celelalte scheme de plată propuse de noua reformă: înverzirea, tinerii fermieri, fermele mici și sprijinul cuplat de producție (de genul celui acordat în prezent la ovine).
Deși negocierile s-au concretizat cu o creștere a sprijinului cuplat de la 10% la 12% din anvelopa financiară națională pentru plățile directe, România va continua să-și susțină poziția inițială, de extindere a procentului până la 15%, procent propus și de către Parlamentul European.
O flexibilitate mai mare de revizuire a deciziei statului membru în ceea ce privește transferul dintre piloni reprezintă, de asemenea, un mare câștig al negocierilor.
La plata pentru înverzire – subiect cu pronunțat caracter politic, s-a reușit reducerea procentului destinat zonelor de interes ecologic de la 7% la 5% și creșterea acestuia până la 7% abia în anul 2018 și doar în urma unei evaluări a Comisiei, care să ia în considerare impactul asupra mediului, veniturile fermierilor și producția agricolă.
De asemenea, pozițiile ferme ale statelor membre au determinat reducerea procentului sancțiunii pentru înverzire de la peste 100%, cum a fost propus inițial de către Comisia Europeană, la 25% din plata efectuată. Totodată, prin excluderea criteriilor de înverzire din cerințele de bază aferente unor măsuri de dezvoltare rurală cu plata pe suprafață, la calculul pierderii de venit nu se va deduce plata pentru înverzire.
Sistemul cotelor de zahăr a fost prelungit până în anul 2017.
Pentru infrastructura zonelor forestiere s-a obținut o creștere a intensității sprijinului de 25 %, de la 75% la 100%.
Cel mai important punct obținut de România îl reprezintă introducerea unei noi prevederi care să permită compensarea diferenței nivelului de plăți directe în comparație cu statele membre aflate peste media UE. Propunerea aparține României și reprezintă o soluție agreată de Consiliu și Comisie referitor atât la asigurarea unei convergențe externe mai echitabile între statele membre UE, cât și în vederea sprijinirii financiare a fermierilor în mod proporțional în condițiile noii reforme.
