Una dintre institutiile aflate in subordinea Ministerului Agriculturii este Autoritatea pentru Administrarea Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor (AASNACP), care ar trebui sa intervina pentru combaterea caderilor de grindina, dar si pentru a aduce ploaia.
Insa mai avem de asteptat pana cand ceea ce oamenii de stiinta denumesc „glontul de aur care aduce ploaia” sa functioneze si la noi.
„In anul 2019, Consiliului tehnico-economic din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a aprobat necesitatea si oportunitatea elaborarii studiului de fezabilitate pentru investitia „Unitatea de Crestere a Precipitatiilor din cadrul Centrului Zonal de Coordonare MUNTENIA”, urmand ca in acest an sa se elaboreze studiul de fezabilitate pentru aceasta Unitate si de asemenea sa se continue Programul experimental pentru cresterea/stimularea precipitatiilor si in alte zone ale tarii”, se arata in raspunsul transmis de catre AASNACP, la solicitarea Stiriagricole.ro
Insa, desi ne aflam in luna mai, AASNACP nu are inca un document care sa consfinteasca modul de cheltuire a celor 96.821.000 de lei, valoare la care se ridica bugetul institutiei.
„Pentru anul 2020 a fost repartizat un buget total de 96.821 mii lei, iar pentru capitolul investitii actul normativ ce reglementeaza alocarea acestor fonduri este in curs de elaborare”, ne-a comunicat AASNACP.
Bugetul Autoritatii pentru Administrarea Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor pentru anul 2018 a fost de 112.200 mii lei din care 38.706 mii lei au reprezentat investitiile in lucrari de constructii-montaj si dotare a noilor Puncte de Lansare. In anul 2019 dintr-un buget total de 132.040 mii lei investitiile de acest tip s-au ridicat la 22.796.000 de lei.
Legea nr. 173/2008 stabilste ca in Romania sa se infiinteze doua unitati de crestere a precipitatiilor in structura Centrelor Zonale de Coordonarea Muntenia si Moldova, Unitatea din Muntenia ar trebui sa fie dotata cu 4-5 aeronave, iar cea din Moldova cu 2-3 aeronave.
„Incepand cu anul 2018 Autoritatea pentru Administrarea Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor a implementat un program experimental in domeniul modificarii vremii pentru cresterea si uniformizarea precipitatiilor in scopul combaterii secetei, utilizand noi tehnologii, mijloace tehnice si agenti de insamantare a norilor, respectiv aviatia. Acest program experimental s-a implementat etapizat: in anul 2018 s-au realizat activitati de simulare in laborator, iar in 2019 s-a realizat o prima etapa de experimente locale de mica amploare in regiunea de sud-est a Romaniei (judetele Constanta, Tulcea, Braila, Ialomita si Calarasi) pe o suprafata de circa 30 mii km2. Testele experimentale pentru cresterea si/sau uniformizarea cantitatilor de precipitatii utilizand aviatia stabilesc bazele stiintifice pentru acest tip de interventii active in atmosfera si verifica eficacitatea metodei de crestere a precipitatiilor prin insamantarea unui nor cumulus congestus din zona de interventie, utilizand mijloace aeronautice. Obiectivele urmarite prin efectuarea testelor experimentale au validat posibilitatea implementarii in Romania a tehnologiei de crestere a precipitatiilor cu utilizarea aviatiei, obtinandu-se in urma experimentului o crestere a cantitatii de precipitatii de pana la 10 l/m2. In prezent, aceasta tehnologie nu se aplica la nivelul intregii tari, urmand ca institutia responsabila sa dezvolte in anii urmatori capacitati sporite de interventii active in atmosfera”, ne-au explicat reprezentantii AASNACP.
In Romania s-a testat tehnologia clasica de „insamantare a norilor”, care este cea mai cunoscuta si utilizata tehnologie de modificare a vremii. Cea mai simpla tehnologie este de a pulveriza iodura de argint sau alte chimicale in nori pentru a incuraja declansarea precipitatiilor. Altfel spus, un glont de argint poate aduce ploaia.
Aceasta tehnica nu este perfecta si nu poate solutiona o seceta agresiva, spun oamenii de stiinta, dar este relativ ieftina, in conditiile in care seceta afecteaza comunitati tot mai mari din lume. Tehnologiile de acest tip sunt folosite pentru a aduce ploaia si a creste rezervele de apa, pentru a dispersa ceata sau pentru a combate caderile de grindina. Uneori, interventiile asupra atmosferii nu se fac doar in scopuri legate de agricultura, ci si pentru a genera caderi de zapada in zonele cu partii atractive pentru turisti cu buzunare generoase. Mai mult de 50 de tari de pe intreg mapamondul dezvolta tehnologii de modificare a vremii, iar investitiile in acest domeniu sunt uriase.
Spre exemplu, Emiratele Arabe Unite au lansat in 2015 un program de investitii in cercetare in domeniul aducerii ploii in valoare de 5 milioane de dolari. Un an mai tarziu, deja se facea 177 de „insamantari de nori”. Statele Unite au alocat primele fonduri catre acest domeniu la mijlocul anilor 1960. Statul Wyoming a finantat cu 15 milioane de dolari un studiu pe o durata de 10 ani ale carui rezultate au fost publicate recent si arata ca „insamantarile de nori” pot creste cu 10% cantitatea de precipatii adusa de o furtuna deja produsa.
Folosirea iodurii de argint nu determina formarea de nori din aer uscat, ci practic germeni de condensare storc fiecare picatura de apa din norii deja formati, astfel declanandu-se fenomenul de ploaie.
Introducerea agentului activ de insamantare utilizat in tehnologia de crestere a precipitatiilor in norii adecvati prin utilizarea tehnologiei aviatiei se poate realiza prin mai multe metode, dupa cum ne-au explicat reprezentantii AASNACP:
- Dispersarea agentului activ de insamantare sub baza sau in interiorul norilor prin arderea cartuselor pirotehnice ejectabile/neejectabile instalate pe avion;
- Dispersia agentului activ de insamantare cu ajutorul unei duze speciale, instalate in partea exterioara a avionului;
- Imprastierea deasupra norilor din avion a amestecurilor pirotehnice cu AgI, arzand in procesul caderii libere in interiorul norului, acestea eliminand o cantitate mare de cristale de AgI in nori supra reci cuprinzand toata grosimea astfel, asigurand insamantarea rapida a acestuia.
„Scopul insamantarii este introducerea agentului reactiv in stratul cu nebulozitate adecvat pentru formarea particulelor de gheata in el, care apoi se transforma in precipitatii. Schema insamantarii norilor este stabilita in baza faptului ca straturile cu nebulozitate adecvate pentru insamantare sunt compacte si asigura un teritoriu semnificativ. Norii se deplaseaza in spatiu in functie de viteza si directia vantului la nivelul locatiei acestora, iar pentru o insamantare uniforma se utilizeaza metoda zborului succesiv tur-retur de-a lungul liniei de lansare, perpendicular directiei vantului”, arata reprezentantii AASNACP.
Totusi, in lipsa unor investitii substantiale si a implicarii totale a autoritatilor, vom privi mult timp catre nori, sperand ca vor scapa si cativa stropi de ploaie.
