Biotehnologia poate fi de folos pentru dezvoltarea unor insecticide utile în menținerea sub control a bolilor și dăunătorilor. Cercetătorii au descoperit microorganisme în sol care atacă fungii, virușii și bacteriile care cauzează boli ale rădăcinilor plantelor cultivate. Formulele create pentru tratarea semințelor și care conțin asemenea microorganisme pot fi utilizate pentru a proteja plantele în faza critică de răsad.

Chiar dacă pesticidele sintetice sunt o unealtă extrem de utilă pentru fermieri, acestea au și efecte secundare: sunt scumpe, nu sunt întotdeauna eficiente, se pot acumula în apă, sol și aer și polua mediul și pot ucide și insectele benefice, cum sunt albinele.

Pe de altă parte, bioinsecticidele nu persistă mult timp în mediul înconjurător, sunt eficiente în cantități mici, nu afectează oamenii și animalele, dar au rezultate uimitoare în combaterea anumitor tipuri de dăunători. Totuși, reacția dăunătorilor la bioinsecticide este mai lentă, iar eficiența lor depinde de momentul aplicării tratamentului. Aceste caracteristici sunt considerate de critici ca fiind dezavantaje ale utilizării bioinsecticidelor. Spre exemplu, deoarece unii dintre agenții folosiți la producerea de bioinsecticide sunt organisme vii, eficiența lor depinde de factori variați, ca temperatură, pH-ul solului și al apei, condiții pedologice, precum și de prezența unor competitori specifici prezenți în mediul lor natural, potrivit datelor publicate de organizația non-profit International Service for the Acquisition of Agri-Biotech Applications (ISAAA).

Bioinsecticide: bacteria Bacillus thuringiensis

Unul dintre cele mai utilizate bioinsecticide este o bacterie din sol numită Bacillus thuringiensis sau Bt, care produce o proteină toxică pentru insecte. De multe ori, în circa 15 de minute după ce insectele consumă această bacterie, proteina începe să creeze ulcerații la nivelul țesutului care protejează stomacul acestora. Insecta nu mai mănâncă și, în cele din urmă, moare.

Cercetătorii au identificat între 500 și 600 de tulpini sau tipuri de Bacillus thuringiensis. Avantajul utilizării ca bioinsecticid este că Bacillus thuringiensis este foarte selectiv: aceasta afectează doar anumite specii de insecte dăunătoare și nu afectează oamenii, păsări, pești sau insecte benefice. Eficacitatea a fost dovedită în 1983, când o tulpină de Bacillus thuringiensis a fost utilizată în Africa de Vest pentru a distruge muștele negre, abile transmițătoare de boli.

Bioinsecticide pe bază de fungi

Fungii care determină apariția unor boli în cazul a circa 200 de diferite specii de insecte devin din ce în ce mai utilizați pentru producția de bioinsecticide. Unul dintre aceștia este Beauveria bassiana, care se dezvoltă în plantele și solurile din întreaga lume. China, o țară care se confruntă cu grave probleme legate de poluare, folosește tratamente pe bază de Beauveria bassiana pe o suprafață de circa două milioane de hectare anual, pentru a combate dăunătorii printr-o metodă care să nu afecteze mediul, iar în Statele Unite și Europa, în ultimii ani, au fost lansate pe piață șase noi tipuri de bioinsecticide pe bază de Beauveria bassiana.

Costurile de producție sunt destul de mici. Tehnologia de producere implică parcurgerea unui proces de fermentație, apoi sporii sunt culeși și ambalați pentru a putea fi apoi aplicați peste câmpurile năpădite de insecte. Sporii conțin o serie de enzime care îi ajută să pătrundă în corpul insectelor nedorite, unde se dezvoltă și, în final, gazda moare.

Bioinsecticidele pe bază de Beauveria bassiana au multiple avantaje. Ciuperca nu se dezvoltă în organisme cu sânge cald, cum este cel uman, nu supraviețuiește timp îndelungat în lacuri sau râuri. Totuși, sporii pot rezista perioade mai lungi în condiții de secetă, însă nu afectează plantele și devin inactivi sub influența razelor ultraviolete solare în cel mult opt săptămâni.

Bioinsecticide pe bază de viruși

Unul dintre grupurile de bioinsecticide pe care oamenii de știință le testează este cel din care fac parte baculovirusurile, care afectează o serie de dăunători precum sfredelul porumbului, gândacul de Colorado, puricii și afidele. O tulpină specială este utilizată ca agent de control a răspândirii moliilor (Mamestra configurata) care atacă plantațiile de canola, in sau de varză (Buha verzei).

În timpul celor mai virulente atacuri din anii 1980, în Canada, dăunătorii au distrus peste un milion de hectare de culturi. În trecut, fermierii utilizau insecticide chimice pentru a distruge dăunătorii, însă Mamestra configurata atacă culturile în faza de larvă, astfel că insecticidele nu au mare efect asupra lor decât după ce depășesc acest stadiu, iar în acel moment cea mai mare parte a culturii este deja distrusă.

Share on Facebook