Organizațiile profesionale/interprofesionaledin sectorul agroalimentar românesc au participat la consultările făcute de Autoritatea de Management a MADR pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și s-au implicat în clarificarea și introducerea unor criterii avantajoase fermierilor în măsura expertizei pe care o dețin și permisibilității legislației europene și naționale.

Una din dovezile acestei implicări este și faptul că în Comitetul de Monitorizare al PNDR 2014 -2020 se află toate organizațiile interprofesionale pe filiera de produs (O.I.P.E.) recunoscute și câte o formă asociativă importantă pe majoritatea sectoarelor unde deocamdată nu avem OIPE.   Celelalte organizații importante care nu au reușit să intre în Comitetul de Monitorizare vor participa la grupurile de lucru tehnice în cadrul cărora se va stabili strategia pe fiecare sector în parte.

Formele asociative au pus presiune pe autorități pentru introducerea în PNDR la principiul de selecție nr. 4 referitor la asocierea fermierilor să fie introduse și organizațiile profesionale reprezentative pe sectorul respectiv sau acordarea unui punctaj suplimentar pentru beneficiarii care sunt membri într-o astfel de organizație, dar Comisia Europeană nu a acceptat acest lucru, deoarece la nivel european s-a stabilit introducerea doar a formelor de asociere cu rol economic, precum cooperativele agricole, societățile cooperative agricole și grupurile de producători, considerând că experiența din PNDR 2007 –2013 nu a avut rezultatul scontat.

La insistențele tuturor organizațiilor profesionale și interprofesionale din cadrul Comitetului de Monitorizare al PNDR, s-a convenit, împreună cu reprezentanții MADR ca la principiul lanțurilor alimentare integrate, respectiv integrarea producției agricole primare cu procesarea și/sau comercializarea să se introducă criteriul integrare producție – procesare și comercializare prin  membrii din cadrul OIPA și 4) integrare producție și procesare prin membrii din cadrul OIPA.

Aceasta înseamnă că producătorii/procesatorii care sunt membri în OIPA (Organizație interprofesională pe filiera de produs) prin intermediul asociațiilor profesionale de profil vor avea un punctaj mai mare, pentru a încuraja înființarea și funcționarea acestora. Pentru a beneficia de aceste punctaje este necesar ca, pentru a respecta principiul 3), producătorul, procesatorul și comerciantul să fie membru/submembru OIPA, iar pentru principiul 4) producătorul și procesatorul să îndeplinească această cerință.

Crearea de cooperative

Pentru a-și maximiza randamentele și profitul, producătorii agricoli trebuie încurajați să se organizeze în cooperative, fapt care le-ar permite să obțină venituri mai bune pe piață și o proporție mai mare a valorii adăugate a produselor lor. Cooperativelor agricole din România încurajează asocierea fermierilor, care prin diversificare și integrare pe orizontală şi verticală, beneficiază de posibilitatea  procurării inputurilor la preţuri mai scăzute (până la -35%), aplicarea unei tehnologii performante, contribuie la organizarea producțiilor și creșterea lor cantitativă și calitativă, concentrarea ofertei de produse agricole și a piețelor  de desfacere având ca rezultat creșterea eficientei economice a producătorilor.

Mentalitatea fermierilor a început să se schimbe și se conștientizează importanța asocierii, mai ales cei care au până în 45 de ani.

România a avut și încă mai are de suferit mult din punct de vedere economic din cauza reticenţei la sintagma de cooperative agricole, deoarece majoritatea celor care au prins fostele CAP au impresia greşită că și cooperativele agricole actuale sunt la fel. Diferenţa este că acele CAP erau conduse de stat, iar cooperativele agricole actuale, înfiinţate după principiile autentice existente la nivel mondial, sunt conduse în mod democratic, prin hotărârea majorităţii membrilor, fiecare membru având un vot.

Rezultatele acestor cooperative agricole moderne a început să se vadă și în România și exemple de succes sunt următoarele: DOBROGEA SUD, VLASCA 2008, BRAICOP și BÂRSA PROD 2012 pe sectorul vegetal, SOMEȘ ARIEȘ, ROMLACTA și TIMLACTAGRO pe sectorul lactatelor, MONTEFELTRO, BUCOVINA NORD și MUNTENIA SUD PROD pe sectorul creșterii porcinelor, INDAC AGRO pe sectorul creșterii păsărilor, STOIAN LAND, BURGOCOMCIUC, PROD ACTIV IMPEX SLOBOZIA MOARĂ și COMPOSTAR în domeniul legumelor, fructelor, pepenilor și tuberculilor, PUNCT URS PUFTA și ZOOVET GORBĂNEȘTI în sectorul ovinelor și caprinelor, ROMAPIS CARPATICA, CASA MIERII IALOMIȚA și ALBINA pe sectorul creșterii albinelor, DUNĂREA DE JOS, MOLDAVIA și INTERAGRIA pe sectorul depozitării, AGRICOP, AGROPROD, MINDVID și AGROLAND SUPUR sectorul vegetal combinat cu creșterea animalelor și SELECT PIG LOGISTIC, SIBIANA BIONATUR, INTEGRA PARALELA 45 și CEREALSUIN pe sectorul comercializării animalelor vii.

Trebuie să fim conștienți că europenii au ajuns la nivelul actual pentru că s-au asociat și lucrează după aceleași principii de zeci de ani, iar cooperativele din ţara noastră sunt încă la început, comparativ cu cele occidentale. La noi, după 1989, nu s-a întâmplat nimic până în 2005, când s-a luat totul de la zero, iar cooperativele agricole trebuie reconstruite după principii solide, cu răbdare, oameni capabili şi bine intenţionaţi.

Pentru a avea succesul scontat, președintele/directorul cooperativei trebuie să fi confirmat deja în activitatea pe care o desfășoară, să fi câștigat încrederea concetățenilor, dovedit capacitatea de leader, bun manager și să fie dispus să gândească, negocieze și acționeze spre avantajul comun al producătorilor agricoli membri în cooperativa și comunității din care fac parte.

Dr. Ing. Florentin BERCU

Share on Facebook