Chiar dacă rata creditelor neperformante acordate agricultorilor este destul de mică, comparativ cu alte sectoare ale economiei, bancherii nu se înghesuie să crediteze afacerile din agricultură, a declarat Ileana Bratu, director general adjunct al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

Fermierii pot obține garanții pentru creditele de care au nevoie pentru a-și dezvolta afacerile de la fondurile de garantare existente în România. Aceste garanții ar trebui să îi motiveze pe bancheri să le acorde credite mai ușor, fără să îi cocoșeze cu tot felul de garanții, de tipul celor imobiliare. Însă, instituțiile de credit rămân reticente față de antreprenorii din agricultură și industria de prelucrare a produselor agricole, după cum apreciază Ileana Bratu.

„Apetitul băncilor pentru creditarea agriculturii și a industriei de procesare este mai redus, din cauza riscurilor specifice”, a explicat oficialul FGCR, în cadrul uneo conferințe organizate la sediul BNR.

Riscuri mai mici

Totuși, proiectele derulate în agricultură cu fonduri europene ar trebui să fie mai „apetisante” pentru bănci, deoarece riscul de nerambursare a creditelor este foarte scăzut. Pe de o parte, există finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, prin Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, coroborată cu finanțarea acordată de statul român. Pe de altă parte, există garanția acordată de fondurile de garantare, care merge până la cel mult 80% din valoarea creditului.

Așadar, dacă beneficiarul creditului intră în incapacitate de plată, banca poate recupera cel puțin 80% din suma împrumutată. În schimb, dacă debitorul intră în insolvență, media creanțelor recuperate la nivel național se plasează la 5%.

Creditul agricol, tot mai atractiv

La nivelul anului 2012, FGCR a oferit garanții pentru 27.000 de clienți care au afaceri în agricultură și industria de procesare a produselor agricole. În prezent, FGCR a încheiat acorduri de finanțare cu 30 de bănci din România, însă numai 15 sunt active în domeniul creditului agricol.

Situația ar trebui să se schimbe, în condițiile în care alocarea financiară pentru perioada 2014-2020 este de aproximativ 8 miliarde de euro, fonduri care vor putea fi accesate de fermierii și procesatorii români. Acești bani vor ajunge la beneficiarii fondurilor europene prin intermediul băncilor, care ar putea să devină mai deschise față de nevoia de finanțare a celor din agricultură.

Share on Facebook