Statiunea de Cercetare si Productie Viti-Vinicola Murfatlar este situata in centrul viticol al podgoriei ce poarta acelasi nume si care ocupa zona colinara centrala a judetului Constanta.

Povestea renumitei podgorii Murfatlar incepe pe locul actualelor plantatii ale Statiunii de Cercetari Viticole de mai bine de un veac. Istoricul M.D. Ionescu preciza in lucrarea sa „Dobrogea in pragul secolului XX”, scrisa in anul 1904, ca in 1887 s-a infiintat pe aceste locuri o pepiniera a statului, in suprafata de 4,8 hectare, plantata cu arbusti si vita-de-vie, plante care aveau rolul de a inlatura efectele secetei.

De atunci si pana in zilele noastre, cercetatorii de la SCDVV Murfatlar au dezvoltat noi soiuri si selectii clonale, adaptate conditiilor pedoclimatice din tara noastra, in permanenta transformare ca urmare a schimbarilor climatice.

Intrucat fermierii care doresc sa acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea podgoriilor, prin programele gestionate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, trebuie sa fie atenti la ce soiuri aleg pentru a nu iesi in pierdere, StiriAgricole a stat de vorba cu directorul SCDVV Murfatlar, doamna Aurora Ranca, despre rezultatele activitatii de cercetare si pericolele care ii pasc pe viticultori, cum sunt atacurile daunatorilor si bolile care apar din cauza schimbarilor climatice.

StiriAgricole: Din soiurile si selectiile clonale obtinute de SCDVV Murfatlar, care se preteaza cel mai bine cultivarii in fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania?

Aurora Ranca: Creatiile statiunii sunt rezultatul muncii amelioratorilor nostri care s-a desfasurat timp de peste 40 de ani. Pentru a crea un soi de vita-de-vie se parcurg o serie de etape de selectie, trecandu-se de la hibridarea sexuata a doua soiuri parentale la selectii in campurile de hibrizi, cele comparative si cele de concurs.

In cazul selectiei clonale, acest proces este ceva mai simplu, etapa de hibridare sexuata nefiind necesara. Un soi de vita-de-vie se obtine in cca 25 de ani, iar o clona de vita-de-vie se obtine in 9-10 ani de selectie.

Prin ameliorarea soiurilor se urmareste, in principal, punerea in evidenta a unor insusiri de calitate si de adaptabilitate a noilor soiuri  si clone la conditiile zonei unde au fost create, in cazul nostru fiind vorba de podgoria Murfatlar.

Deci, soiurile si clonele noastre sunt pretabile a fi cultivate mai ales in zona Murfatlar, dar ele au fost testate cu succes si in alte regiuni cu climat asemanator din tara, de exempu in climatul semiarid din zona Olteniei, sau pe nisipurile din Judetul Braila.

StiriAgricole: Care ar trebui sa fie principalele criterii de selectie pe care ar trebui sa le aiba in vedere un agricultor atunci cand alege sa cumpere un anumit soi?

Aurora Ranca: Fermierii care cumpara material saditor viticol sunt preocupati din ce in ce mai mult de calitatea strugurilor, de tipicitatea soiurilor, dar si de rezistenta acestora la factorii de mediu stresanti (seceta, ger, boli si daunatori). Din pacate, putini sunt aceia care isi programeaza cu cel putin doi ani in avans ce vor sa planteze, care merg sa vada soiul sau clona in camp, cu rod. De regula, merg la pepinierist si iau ce gasesc din depozitul acestuia…

StiriAgricole: Ce soiuri din portofoliul statiunii sunt adaptate la noile conditii climatice, in special la seceta?

Aurora Ranca: Majoritatea creatiilor statiunii sunt adaptate la fenomenul de seceta. Putem spune ca soiul Mamaia se comporta foarte bine, dar si clonele Feteasca neagra 9 Mf, Pinot gris 13Mf si Chardonnay 25 Mf sunt relativ rezistente la seceta.

StiriAgricole: Tinand cont de seceta prelungita din acest an, ce masuri ar trebui sa ia viticultorii pentru a limita eventuale scaderi de productie?

Aurora Ranca: Trebuie regalata incarcatura de ochi pe butuc, in asa fel incat sa se creeze un raport corect intre lastari si ciorchini. Peretele vegetal trebuie sa fie aerisit, pentru ca substantele de  tratament sa patrunda cu usurinta in toate partile plantei.

Lucrarile in verde sunt foarte importante pentru a obtine o productie de struguri de calitate si sanatoasa: dirijatul, carnitul, desfrunzitul.

StiriAgricole: Am discutat cu producatori care se plangeau ca au achizitionat material saditor din strainatate, care insa nu a rezistat. Cum se explica acest lucru?

Aurora Ranca: Materalul saditor creat in alte tari este adaptat conditiilor specifice de acolo. In plus, exista pericolul introducerii in plantatiile romanesti a unor boli de carantina, foarte periculoase, mai rar intalnite la noi, cum ar fi flavescenta aurie sau cancerul bacterian.

Un alt pericol este achizitionarea unui material saditor produs acum doi-trei ani si tinut in depozit. Capacitatea sa de inradacinare este mult mai redusa decat a unui material produs in anul plantarii.

StiriAgricole: Tinand cont de schimbarile climatice, ne putem astepta la aparitia unor noi boli/daunatori care sa afecteze podgoriile? Ati remarcat asemenea probleme? Ce solutii au viticultorii si cum ii puteti sprijini?

Aurora Ranca: Perioadele de seceta excesiva din ultimii doi ani au favorizat instalarea fainarii in viile din sudul tarii, boala care s-a dovedit foarte rezistenta la substantele de combatere. Schemele de tratament trebuie regandite pentru a elimina aceasta boala din plantatii.

De asemenea, atacul de molia strugurilor este foarte puternic in anii secetosi, in urma intepatuiri acestei insecte instalandu-se pe struguri putregaiul acid sau cel gri. In anul acesta s-a inregistrat o pierdere de 20% din productie din cauza acestui daunator. Se impune supravegherea populatiilor de molii cu capcanele cu feromoni sexuali pentru a aplica tratamentele in perioadele varfurilor de zbor,

StiriAgricole: Ce ne puteti spune despre proiectele pe care le deruleaza in prezent statiunea si planurile de viitor?

Aurora Ranca: Dupa cum se observa din explicatiile anterioare, munca de ameliorare intr-o unitate de cercetare ar trebui sa se desfasoare in mod continuu si obligatoriu. Un specialist in ameliorare se formeaza in cel putin cinci ani de activitate. Ori noi, din 1990 si pana in prezent, am facut aceasta munca doar din pura pasiune, nefiind sustinuta in niciun fel de la bugetul de stat. Este trist, daca nu rusinos, ca cercetarea agricola romaneasca este inca nereorganizata, ca inca statul nu are un  buget care sa o sustina.

Ultimele proiecte de cercetare au fost finalizate la sfarsitul anului trecut, iar de atunci functionam cu putinele venituri proprii, care nu ne asigura nici macar salariile.

De la inceputul lunii august asteptam semnarea unor noi contracte de cercetare castigate prin licitatia organizata de MADR, insa nu cunoastem motivele pentru care se intarzie semnarea lor, intraziere care prejudiciaza grav realizarea activitatilor propuse pentru acest an.

Ca si preocupari de viitor, ne propunem aprofundarea implementarii sistemului de cultura ecologic in plantatile viticole in scopul raspandirii acestuia in viile romanesti, crearea de produse viti-vinicole de calitate, cu evidentierea elementelor de terroir, si, bineinteles, nu renuntam la activitatea de ameliorare, lucrand in prezent pe soiuri de struguri de masa din care dorim sa obtinem clone de calitate, dar si de productivitate.

Share on Facebook