Romania produce anual aproape 4,4 milioane de hectolitri de vin, insa exporta doar 0,1 milioane de hectolitri. Chiar daca majoritatea cramelor romanesti fac eforturi sustinute pentru a fi prezente pe cele mai importante piete externe, lipsa unui brand de tara face misiunea de cucerire a noi consumatori straini sa fie extrem de dificila.
„Promovarea vinului romanesc in strainatate se confrunta cu doua aspecte, ambele extrem de importante. In primul rand, in cei 25 de ani de la caderea regimului comunist, cramele romanesti au reusit sa se repozitioneze din punct de vedere calitativ. Noii proprietari au investit capital propriu in tehnologie si know-how si au folosit cu succes fondurile de pre- si postaderare, reusind astazi sa fie competitivi din punct de vedere calitativ cu vinurile din lume. Pasul urmator este sa reusim sa comunicam consumatorului din afara Romaniei acest lucru. Procesul este insa unul de durata. A doua problema aici e legata de faptul ca tara noastra nu are o imagine extraordinara in strainatate. In afara de Dacia, care e un brand crescut de Renault, nu avem multe exemple de branduri romanesti recunoscute international. Nu putem spune, din pacate, ca Romania se remarca cu ceva in strainatate, in afara de, fireste, multi romani de exceptie care ocupa pozitii importante in strainate. Noi trebuie sa lucram la imaginea noastra de tara. Am avut cateva incercari, insa nu am avut strategii pe termen lung”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Ana Rodica Capatina, presedinte al Asociatiei pentru de Promovarea Vinului Romanesc (APVR).
In 2014, exporturile romanesti de vin au totalizat 10,4 milioane de litri, valoarea acestora fiind de 19 milioane de euro, potrivit APVR. Principalele destinatii de export pentru vinul romanesc sunt: Marea Britanie (32%), Germania (18%), China (14%), Italia (9%), precum si Statele Unite, Estonia, Olanda sau Spania.
Mai nou, si China a devenit o destinatie favorita pentru producatorii romani de vin, in contextul in care asiaticii nu au o istorie viti-vinicola importanta, iar obiceiurile lor de consum devin tot mai apropiate de cele ale occidentalilor.
„Cramele romanesti fac eforturi mari sa se prezinte in lume, participa la targurile importante, si-au facut programe de promovare a brandurilor si a regiunilor viticole cu fonduri europene. Este nevoie insa ca aceste eforturi sa fie convergente, mai ales cu ajutorul unei politici agrare, nationale, pentru sprijinirea exportului si mai ales a brandului de tara. Despre asta este vorba pana la urma, fara o imagine pozitiva nu poti vinde”, explica Ana Rodica Capatina.
Mai mult decat atat, vinurile romanesti se pot bate de la egal la egal, din punct de vedere al calitatii, cu celelalte vinuri din lume, considera presedinte al Asociatiei pentru Promovarea Vinurilor Romanesti. „Avem in ziua de astazi vinuri pe toate segmentele de pret, care din punct de vedere calitativ, nu stau mai prejos decat celelalte vinuri. A doua problema este cea de imagine. Faptul ca venim din Romania nu ne ajuta foarte tare in acest moment”, concluzioneaza Ana Rodica Capatina.
Asociatia pentru Promovarea Vinului Romanesc (APVR) este o asociatie interregionala, care reuneste producatorii de vin din cele mai importante zone viticole din Romania.
Anul trecut, din cauza precipitatiilor abundente, productia de vin a Romaniei a fost de 4,093 de milioane de hectolitri, cu circa 20% mai mica fata de cantitatea inregistrata in 2013, de 5,113 milioane de hectolitri, conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului (OIV).
In pofida unei recolte mai slabe, Romania s-a clasat si anul trecut pe locul 12 in topul producatorilor mondiali de vin. Franta a redevenit cel mai mare producator de vin la nivel mondial, cu o crestere de 10% a productiei in acest an, la 46,2 milioane de hectolitri, dupa ce a fost devansata de Italia in urma cu doi ani.
Principale soiuri cultivate in Romania sunt Feteasca Regala (13.690 de hectare), Merlot (11.902 h), Feteasca Alba (10.218 h), Riesling Italian (5820 h), Aligote (5259 h), Amestec soiuri nobile (5.216 h), Cabernet Sauvignon (4.822 h) si Sauvignon (4.759 h), conform datelor Ministerului Agriculturii.
