Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), Emil Drăghici, a subliniat necesitatea constituirii unui fond la nivel central din care să se asigure cofinanţarea proiectelor europene.

“Marea noastră problemă e cofinanţarea, pentru că atât timp cât tu nu ai venituri pentru a asigura sesiunea de funcţionare a bugetului local, cu atât mai mult nu ai bani pentru secţiunea de dezvoltare, acolo unde se regăsesc investiţiile de interes local. Şi una dintre problemele discutate ieri cu (ministrul – n.r.) Dragnea e tocmai de a vedea cum se poate constitui la nivel central un fond din care să se asigure această parte de cofinanţare. Trebuie identificată o cale să se găsească o formă de constituire a acestui fond, astfel încât să avem acces la nişte bani mai ieftini”, a declarat Drăghici, la conferinţa de presă prilejuită de închiderea celei de-a XVII-a sesiuni ordinare a Asociaţiei Comunelor din România.

Drăghici consideră că Ordonanţa nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 încalcă dreptul la proprietate.

“Nu mai poţi să dispui de bunul tău dacă are o anumită categorie de folosinţă care la un anumit moment nu mai serveşte interesului tău ca proprietar. Aşa că sper să fie modificată şi avem promisiuni cel puţin şi aştept legea de aprobare a acestei ordonanţe, pentru că foarte multe dintre terenurile comunelor erau înregistrate ca păşuni. Acum, ca să poţi face o dezvoltare a unui parc industrial, a unei investiţii trebuie să te duci până la ministru. Or, asta dezavuez, faptul că trebuie să-ţi dea aviz un ministru precum că utilizezi tu un bun la nivelul colectivităţii locale”, a preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

Conform ordonanţei nr. 34/2013, deţinătorii de pajişti sunt obligaţi să menţină suprafaţa totală ocupată cu pajişti la 1 ianuarie 2007 şi înregistrată în registrul agricol ca păşune/fâneaţă la acea dată, inclusiv cele aflate în administrarea ADS.

De asemenea, este interzisă scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor. Există şi excepţii, cu avizul Ministerului Agriculturii, iar acestea sunt: amplasarea de construcţii care deservesc activităţi agricole; reţele de comunicaţii electronice sau elemente de infrastructură necesare susţinerii acestora; refugii montane în caz de urgenţă; înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiei regenerabile; lucrări privind apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională; lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/judeţeană/regională iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale.

Share on Facebook