Conform unor date recente publicate de Eurostat, aproximativ 182 milioane de hectare din suprafata Uniunii Europene sunt ocupate de terenuri impadurite si padure, adica aproximativ 42% din spatiul intracomunitar, noteaza Agerpres.
Aceste date au fost scoase in evidenta pe 21 martie, de Ziua Internationala a Padurilor. Scopul acestui eveniment mondial este de a informa populatia si de a le prezenta avantajele conservarii padurilor dar si buna gestionare a acestora.
Tara cu cea mai mare suprafata de paduri din UE este Suedia, cu 30 de milioane de hectare de teren impadurit. Pe locul doi se claseaza Spania cu 27 milioane hectare de paduri, fiind urmata de Finlanda, cu 24 de hectare.
Finlanda, 71% din suprafata tarii este impadurita
Cel mai ridicat grad de impadurire din fiecare tara comparativ cu teritoriul sau se regaseste in Finlanda, unde 71% din suprafata tarii este acoperita de paduri. Un grad inalt de impadurire il prezinta si tari precum Suedia (67%), Slovenia (64%), Estonia (58%) si Letonia cu 56%.
In schimb, Olanda este cea mai putin impadurita tara din UE comparativ cu suprafata sa, cu doar 8% din teritoriu populat cu paduri. O situatie similara se intalneste in Malta, tara ce are un grad de impadurire de 11% dar si in Danemarca cu 16%.
Rolul padurilor in Uniunea Europeana
Padurile din UE constituie un indicator global in cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (SDG) dar si in cadrul EU-SDG. Totusi, cel mai important rol al padurilor este acela de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera.
Anual, padurile europene absorb peste 417 milioane de tone de CO2, adica aproximativ 9% din totalul gazelor cu efect de sera. Tara in care padurile absorb cele mai multe gaze cu efect de sera este Suedia, unde peste 80% din CO2 este absorbit doar de copaci. In Finlanda, copacii absorb in jur de 60% din gaze, in Lituania 44%, in Slovenia 35% iar in Croatia si in Romania intre 20 si 30%.
