Aproape 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica în Duminica Floriilor, respectiv 850.848 femei și 634.935 bărbați, potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). În toată țara au loc procesiuni religioase, iar mai ales în sate oamenii respectă cu sfințenie tradițiile.

Din totalul româncelor care își serbează azi onomastica, 145.020 poartă numele Viorica, alte 129.947 de femei pe cel de Florentina, 91.751 se numesc Florica, iar 73.637 poartă numele Camelia. Astăzi sunt aniversați 336.793 de bărbați care poartă numele Florin, alți145.673 care se numesc Viorel, iar 54.608 se numesc Florian. Acestora li se adaugă aproximativ 9.065 de români ce poartă numele Mugurel, precum și cei peste 2300 de bărbați ce se numesc Trandafir. Aceleași statistici evidențiază faptul că doar un singur român poartă numele de Floricică.

Astfel, în toată țara au loc procesiuni religioase. Tradiționala procesiune de Florii, care a avut loc sâmbătă după-amiaza în București, a reunit aproximativ 800 de preoți din Capitală și din județul Ilfov și, potrivit estimărilor organizatorilor, peste 4000 de credincioși ortodocși.

Procesiunea s-a desfăşurat, ca în fiecare an, de la Mănăstirea Radu Vodă până la Patriarhie, cu participarea a 800 de preoţi din Bucureşti şi Ilfov, care au condus alaiul miilor de pelerini.

Participanţii, printre care bătrâni şi tineri, inclusiv mai mulţi elevi ai Seminarului Teologic, aveau în mâini ramuri de salcie, flori şi ramuri de palmier şi intonau cântări religioase specifice sărbătorilor din această perioadă.

Icoana mare a Intrării Mântuitorului în Ierusalim, purtată în această procesiune şi realizată în fiecare an de alte biserici, a fost făcută anul acesta de lăcaşurile din sectorul 6, fiind tivită cu frezii albe. Mulţi dintre pelerini spuneau că participă în fiecare an la Procesiunea de Florii pentru că le aduce pace şi bucurie. Pe parcurs, cortegiului i se alăturau mereu alţi şi alţi pelerini.

La Patriarhie, miile de participanţi la procesiune au fost întâmpinaţi de Patriarhul Daniel, care, după cuvântările altor înalţi clerici, s-a adresat mulţimii referindu-se la importanţa Floriilor, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim.

Dorim să amintim faptul că acest pelerinaj de Florii este o mărturisire comună în procesiune a credinţei noastre ortodoxe, o comemorare liturgică a evenimentului Intrării Domnului în Ierusalim după ce l-a înviat din morţi pe prietenul său Lazăr din Betania. Această minune a învierii lui Lazăr cel mort de patru zile a arătat dumnezeirea Mântuitorului Iisus Hristos şi entuziasmul mulţimilor faţă de El“, a spus Patriarhul Daniel, adăugând că “intrarea Domnului în Ierusalim, deşi este triumfală, este o intrare spre pătimire, spre suferinţă, spre răstignire şi moarte, îngropare, dar a treia zi va învia, după cum a spus de mai multe ori cu mai mult timp înainte”.

El a mai arătat că s-au scurs 40 de zile din Postul Mare, iar Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor sunt zile de trecere către o perioadă unică, şi anume Săptămâna Mare a Sfintelor Pătimiri.

Noi am terminat într-un fel cu postul cel de nevoinţe, de asceze. Acum însă urmează un post mistagogic de împreună pătimire cu Hristos ca împreună cu El să înviem. Fiecare zi din Săptămâna Sfântă şi Mare este o urmare tainică a lui Hristos prin rugăciune, prin ascultarea sfintelor scripturi, sfintelor slujbe şi mai ales prin pocăinţă şi împărtăşanie. Împărtăşania cea mai semnificativă este din Sfânta şi Marea Joi pentru că în Sfânta şi Mare Joi Hristos Domnul a instituit Sfânta Euharistie, Cina cea de Taină”, a mai spus PF Daniel.

În Sâmbăta lui Lazăr, sătenii de pe Valea Hârtibaciului pomenesc morţii

Creștinii merg la biserică în Duminica Floriilor cu ramuri de salcie și flori. Majoritatea sibienilor creştin ortodocşi merg de Florii la biserici, unde se închină la icoane, după care iau din aceste lăcaşuri de cult ramuri de salcie, pe care le duc acasă, cu încredere că acestea pot alunga vremea rea, acesta fiind un obicei păstrat încă şi în oraşe, dar mai ales în satele de pe Valea Hârtibaciului şi pe Valea Oltului, potrivit Mariei Spătariu, de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Păstrarea Culturii Tradiţionale Junii Sibiului.

În ajunul Floriilor, în Sâmbăta lui Lazăr, în satele de pe Valea Hârtibaciului din nordul judeţului Sibiu, se face pomenirea morţilor. Sătenii duc sălcii la cimitir şi le pun pe morminte, după ce în prealabil au curăţat mormintele. În jurul prânzului, la poarta cimitirului, dacă este vreme bună sau în biserică, dacă plouă, se face un parastas comun, de pomenire a tuturor celor decedaţi din sat. Seara, preoţii fac o nouă slujbă în care se sfinţesc sălciile, care apoi sunt aşezate la icoane, în biserici, ramuri de salcie care sunt luate ulterior de credincioşi acasă.

Creştinii sărbătoresc duminică Floriile, zi care amintește de intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de mulţimi de oameni cu ramuri de finic.

De Florii, credincioşii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi, care simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus Hristos.

Festivalul Scrumbiei de la Galați

La Galați are loc astăzi Festivalul Scrumbiei, organizate pe Faleza Inferioară a Dunării, zona Foişor, unde gălăţenii au parte de multă distracţie: Festivalul Scrumbiei, ajuns deja la cea de-a XIV-a ediţie. Dacă anul trecut am avut parte de o zi plină de evenimente, pentru că Festivalul a fost finanţat din bani europeni, anul acesta agenda de distracţie anunţată de Primăria municipiului Galaţi este ceva mai modestă, dar deloc de neglijat.

Mii de gălăţeni sunt aşteptaţi pe faleza Dunării, unde sunt organizate 15 standuri cu materiale informative despre cât de indicat şi sănătos este consumul de peşte, cu unelte de pescuit dar şi cu navomodele de la Universitatea Dunărea de Jos. Va fi organizat şi un concurs gastronomic pe două secţiuni – amatori şi profesionişti, juriul fiind condus de cunoscutul chef Cezar Munteanu. Un punct de atracţie este şi expoziţia culinară ,,Mâncăruri tradiţionale din peşte de apă dulce’, cu 15 expozanţi de la malul Dunării. Nu vor lipsi nici programele artistice prezentate de Centrul Cultural Dunărea de Jos şi grupuri folclorice locale.

Însă, ediția din acest an a Festivalului Scrumbiei nu va include și tradiționalul concurs de pescuit, deoarece forurile europene nu au acceptat să finanțeze un asemenea eveniment în timpul perioadei de prohibiție.

Tradiții de Florii

Astăzi celebrăm Intrarea lui Hristos în Ierusalim, sărbătoare cunoscută în popor sub denumirea de Florii sau Duminica Floriilor. Se spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. În vechime, catehumenii, care fuseseră admiși la Botez, mergeau la episcop pentru a primi Crezul ca mărturisire de credință. Totodată, Duminica Floriilor se mai numea și Duminica grațierilor, pentru ca în cinstea ei, împărații acordau grațieri.

În ziua de Florii, Domnul Iisus a intrat călare pe un asin în Ierusalim. În interpretarea Sfinților Părinți, asina preînchipuie poporul iudeu, în timp ce mânzul prefigurează neamurile care urmau să fie chemate la credință. Mulțimea L-a primit pe Mântuitor în Ierusalim cu aceste cuvinte: “Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” (Matei 21, 9), purtând în mâini ramuri de salcie. Laudele aduse de poporul iudeu se datorau învierii lui Lazăr.

La inceput, Duminica Floriilor a fost tinuta numai de comunitatea crestina din Ierusalim. Mai tarziu o intalnim prezenta in Egipt, Siria si in Asia Mica. In secolul al V-lea se celebra in Constantinopol, cand imparatul si curtea sa participau la procesiunea solemna. Sarbatoarea Floriilor era praznuita intr-un mod cu totul special. Credinciosii purtau ramuri de finic pe strazile orasului, intonand cantari compuse de imnografi precum Andrei Criteanul, Teodor Studitul sau Iosif Studitul. La Bucuresti, pelerinajul de Florii a fost interzis de regimul comunist in 1948 si a fost reluat in anul 2008 cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

Textul evangheliei din Duminica Floriilor:
“Iar cand s-au apropiat de Ierusalim si au venit la Betfaghe, la Muntele Maslinilor, atunci Iisus a trimis pe doi ucenici, zicandu-le: Mergeti in satul care este inaintea voastra si indata veti gasi o asina legata si un manz cu ea; dezlegati-o si aduceti-o la Mine. Si daca va va zice cineva ceva, veti spune ca-I trebuie Domnului; si le va trimite indata. Iar acestea toate s-au facut, ca sa se implineasca ceea ce s-a spus prin proorocul, care zice: «Spuneti fiicei Sionului: Iata Imparatul tau vine la tine bland si sezand pe asina, pe manz, fiul celei de sub jug». Mergand deci ucenicii si facand dupa cum le-a poruncit Iisus, au adus asina si manzul si deasupra lor si-au pus vesmintele, iar El a sezut peste ele. Si cei mai multi din multime isi asterneau hainele pe cale, iar altii taiau ramuri din copaci si le asterneau pe cale, iar multimile care mergeau inaintea Lui si care veneau dupa El strigau zicand: Osana Fiului lui David; binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului! Osana intru cei de sus!” (Matei 21, 1-9).

Mugurii de salcie aduc rod bogat

Așa cum în vechime iudeii l-au primit pe Iisus, așa și astăzi creștinii merg la biserică cu ramuri de salcie, simbol al biruinței asupra morții, care se sfințesc și apoi sunt duse acasă. În vreme de furtună se pun pe foc muguri din salciile sfinţite la slujba de Florii, pentru a alunga furtuna şi grindina. Vitelor li se pun în mâncare mâţişori de salcie, pentru a fi sănătoase tot anul şi pentru a face viţei sănătoşi. Pentru sănătatea familiei, se aerisesc hainele, se termină curăţenia casei şi se stropeşte toată gospodăria cu agheasmă. Pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii viţei de vie, pe stupi şi la ferestre se agaţă ramuri de salcie, pentru ca toţi membrii familiei să se bucure de prosperitate şi de sănătate. De asemenea, pe ogoare şi în grădini, se îngroapă mugurii salciei sub prima brazdă, tot pentru efectul lor miraculos, care atrage belşugul.

Totodată, tradiţia spune că un credincios, care se împărtăşeşte de Florii, are şansa să i se împlinească orice dorinţă. Acesta trebuie să-şi pună în gând o dorinţă, când se apropie de preot, să primească sfânta împărtăşanie.

În Duminica Floriilor, Biserica a rânduit să fie dezlegare la pește. În seara acestei duminici, încep deniile din Săptămâna Sfintelor Patimi. În aceste zile, credincioşii retrăiesc evenimentele petrecute de Iisus după Intrarea în Ierusalim, de la răstignirea pe cruce şi până la Învierea Sa. De astăzi, se spune că urzicile înfloresc şi nu mai sunt comestibile.

Fetele nemăritate scot zestrea la soare și o împodobesc cu flori, rugându-se să fie sănătoase și ca Domnul să le aducă ursitul mai repede. Tradiția mai spune că cei care se vor încinge azi cu ramuri de salcie la brâu vor fi feriți de boală și de necaz, iar câmpul le va da rod bogat.

Gospodinele pregătesc pentru Duminica Floriilor plăcinte cu mere, pe care le împart copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani.

De Florii, muntenii nu se spală pe cap, căci vor albi asemeni pomilor care se împodobesc cu flori aducătoare de rod.

Tot azi, în Duminica Floriilor, se curăță mormintele și se împodobesc cu ramuri de salcie.

 

Share on Facebook