Potrivit unui proiect de act normativ, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura are nevoie de suplimentarea personalului pentru a desfasura in conditii optime actualizarea Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS), conform procedurilor Uniunii Europene.

In conformitate cu regulamentele europene, este necesara actualizarea Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole, denumit in
continuare LPIS, pe baza imaginilor ortofotoplanurilor color. In baza noilor cerinte pentru Politica Agricola Comuna transpuse in regulamentele europene, au fost identificate mai multe activitati care trebuie desfasurate in perioada imediat urmatoare, respectiv actualizarea si intretinerea LPIS precum si delimitarea si identificarea categoriilor de folosinta a suprafetelor agricole din cadrul parcelelor de referinta, se arata in proiectul de HG postat pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Pentru actualizarea LPIS este necesara digitizarea/verificarea a unei suprafete de minim 40.000 km patrati pe an pentru a putea acoperi in 3-4 ani cei aproximativ 130/000 km patrati delimitati ca suprafete agricole.

Pe langa aceasta suprafata sunt necesare digitizari suplimentare in conformitate cu Documentul de lucru DSCG/2014/33 – FINAL al CE ”Document de orientare privind sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) in temeiul articolelor 5, 9 si 10 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014” si cu Documentul de lucru DSCG/2014/31-FINAL al CE (Ghid privind stabilirea stratului ZIE (Zone de interes ecologic) mentionat la articolul 70(2) al Regulamentului (UE) nr.1306/2013).

In conformitate cu Regulamentele CE, LPIS este principala componenta a sistemului IACS pentru realizarea controalelor incrucisate, controale cheie in administrarea cererilor de sprijin. Comisia Europeana, in situatia in care actualizarea LPIS nu este realizata conform cerintelor, aplica penalitati statelor membre, Romania fiind in aceasta situatie in anii de cerere 2007-2012. Aceasta situatie s-a datorat faptului ca inca de la crearea sistemului LPIS, constrangerile bugetare au determinat ca activitatile specifice LPIS sa nu se realizeze la standardele de calitate solicitate, personalul implicat nu a avut pregatirea si experienta necesara pentru desfasurarea noilor activitati. Trebuie tinut cont si de faptul ca personalul nu este calificat si nu are notiunile de baza pentru fotointerpretare, ca atare nu intotdeauna poate lucra la parametrii de calitate ceruti de regulamentele europene si de ghidurile de implementare.

Pentru a realiza fluxul de lucru s-a decis ca aceste activitati sa se realizeze de catre functionarii de la centrele judetene, functionari deja implicati in activitatea complexa de gestionare si control a cererilor de plata, determinand suprapunerea mai multor activitati de baza. Ca urmare, activitatea suplimentara alocata functionarilor centrelor judetene nu a avut si nu are ca rezultat cresterea calitatii actualizarii LPIS. In sensul celor prezentate, este oportuna preluarea activitatilor de catre aparatul central, in conditiile in care se asigura personalul minim solicitat pentru realizarea acestor activitati, date fiind urmatoarele avantaje:

  • coordonarea si alocarea corespunzatoare a resurselor pentru activitatile de actualizare LPIS, in functie de disponibilitatea informatiilor suplimentare care stau la baza actualizarii LPIS;
  • asigurarea unui flux constant de lucru pe toata perioada anului, avand in vedere faptul ca sunt mai multe etape de actualizare LPIS, in perioada de primire cereri si imediat dupa obtinerea rezultatelor de la controalele pe teren;
  • asigurarea controlului de calitate pentru serviciile de control de calitate a digitizarii pentru contractul extern de actualizare LPIS;
  • actualizarea LPIS in conformitate cu cerintele noi de calitate pentru perioada 2015 – 2020 (crearea straturilor pentru inverzire in conformitate cu cerintele Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, respectiv ale Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014);
  • degrevarea personalului de la centrele judetene implicat in gestionarea/controlul cererilor de plata de aceste sarcini suplimentare privind actualizarea LPIS, determinand cresterea calitatii primirii si administrarii cererilor de sprijin;
  • modul de lucru unitar si coordonarea directa a personalului responsabil cu actualizarea si intretinerea LPIS;
  • reducerea costurilor cu instruirea personalului, aceasta avand loc direct la sediul APIA, neimplicand costuri suplimentare de cazare, deplasare etc.;
  • reducerea numarului de supracontroale pentru asigurarea calitatii LPIS;
  • asigurarea indeplinirii noilor cerinte prevazute in regulamentele europene pentru noul PAC

Avand in vedere aspectele mentionate, in vederea eficientizarii activitatii de actualizare si intretinere a LPIS si a reducerii costurilor, se impune suplimentarea personalului din cadrul Serviciului LPIS cu un numar corespunzator de posturi, care vor fi ocupate prin recrutare de resurse umane cu pregatire de specialitate necesara desfasurarii operatiunilor specifice.

Totodata, contractele incheiate de APIA care au ca obiect servicii de dezvoltare a Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS) si LPIS, servicii de aerofotogrammetrie, digitizare si controlul satelitar al parcelelor, servicii de asistenta tehnica din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala etc. necesita o gestionare complexa care este dificil de realizat cu personal insuficient, existand riscul unor intarzieri in derularea acestor contracte si implicit in absorbtia fondurilor europene.

Avand in vedere fundamentarea numarului de posturi pe principalele activitati ale APIA, in sprijinul derularii operatiunilor legate de gestionarea fondurilor alocate, in concordanta cu incarcarea echilibrata a personalului din aparatul central si din centrele judetene, consideram ca se justifica suplimentarea personalului cu 50 de posturi.

Neadoptarea prezentului proiect de act normativ va avea consecinte negative asupra sistemului de acordare a sprijinului provenit din fondurile europene si din fondurile bugetului de stat pentru agricultura, respectiv:

  • blocarea activitatii APIA si implicit a intregului sistem de acordare a sprijinului financiar pentru fermieri, prin imposibilitatea obiectiva de gestionare a tuturor formelor de sprijin din cauza lipsei de personal;
  • suportarea de penalitati pentru platile efectuate de Romania, prin APIA, peste termenele prevazute de regulamentele europene, fapt ce conduce la diminuarea fondurilor europene alocate de Comisie;
  • excluderea, partiala sau totala, a Romaniei de la finantarea din Fondul European de Garantare Agricola si din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala.

Aceste consecinte conduc, implicit, la pierderea finantarii europene si alocarea fondurilor necesare pentru plata fermierilor romani din bugetul national.

In prezent numarul maxim de posturi ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si unitatilor aflate in subordinea acestuia este de 12. 337 din care 908 – aparatul propriu al ministerului, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului.

Share on Facebook