Una din trei marci de branza Feta din cele cu Denumire de Origine Protejata (DOP) au in compozitia lor clorura de calciu(E 509), adica un cheag chimic, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Pro Consumatori (APC).
„Numai la cinci din cele zece marci de branza Feta se mentioneaza pe eticheta umiditatea maxima (continutul de apa din produs) care este de maximum 56%. La opt din cele zece marci de branza Feta cantitatea de lapte de oaie folosita la fabricarea acestui tip de branza este de minimum 70%, iar cantitatea de lapte de capra este de maximum 30%”, se mentioneaza in comunicat.
Potrivit sursei citate, la o marca de branza Feta (Hochland) cantitatea de lapte de oaie folosita la fabricarea acestui tip de branza este de 97%, iar cantitatea de lapte de capra este de 3%.
„La o marca de branza Feta (Kolios) cantitatea de lapte de oaie folosita la fabricarea acestui tip de branza este de 68,3%, iar cantitatea de lapte de capra este de 29%”, spune APC.
Reprezentantii Asociatiei subliniaza ca perioada de timp recomandata de producator in privinta consumarii produsului dupa deschiderea acestuia este de pana la 5 zile, cu conditia pastrarii acestuia in frigider.
Cantitatea de branza Feta recomandata de producator pentru a fi consumata intr-o zi este de 30 grame, iar timpul de maturare al branzei Feta este de 60 zile sau de 90 zile.
„Pretul pentru 1 kg de branza Feta incepe de la 50 de lei la marcile Non-Bio si ajunge la 100 lei la marcile Bio de branza Feta. La marca Favourites de branza Feta declaratia nutritionala nu este in limba romana. La marca Hochland de branza Feta lista de ingrediente este incompleta”, se spune in comunicat.
In schimb, potrivit APC, trei din cele 10 marci de branza Feta analizate sunt bio.
„Clorura de calciu (E 509) este unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanta de coagulare, inlocuitor de cheag) cu formula chimica CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, si 6), fiind o sare a calciului cu acidul clorhidric. In toate variantele, clorura de calciu se dizolva foarte bine in apa. In principiu, sarea respectiva este higroscopica (avida de apa), deci se foloseste foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii)”, se precizeaza in comunicat.
Potrivit APC, clorura de calciu se obtine din calcar, prin reactie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obtinerea sodei. Cea mai larga utilizare, in ultimii si viitorii ani, a clorurii de calciu vizeaza prevenirea formarii ghetii si indepartarea acesteia de pe sosele. Fata de sarea obisnuita (clorura de sodiu – NaCl), proprietatile clorurii de calciu o fac mult mai eficienta in lupta cu adversitatile iernii pe sosele (este eficienta pana la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel ca peste jumatate din productia mondiala de clorura de calciu se foloseste in acest scop.
