Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR) a finalizat hărțile de hazard la inundații la nivelul celor 11 bazine hidrografice. În cadrul proiectelor ”Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor” (PPPDEI), s-au accesat peste 40 de milioane de euro prin AXA 5 POS MEDIU, linie de finanțare europeană deschisă la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, din totalul celor peste 20 de proiecte contractate de ANAR prin AXA 5 POS MEDIU, în valoare de peste 370 milioane de euro.
Până în prezent, pe baza studiilor topogeodezice şi a măsurătorilor LIDAR, realizate în urma efectuării zborurilor aerospațiale, s-au obținut modelele digitale ale cursurilor de apă, precum şi ale zonelor adiacente acestora. Mai exact, este vorba despre scanarea a peste 20.000 km de cursuri de apă, reprezentând cursurile principale de apă și afluenții lor de gradul I și II de la nivelul celor 11 bazine hidrografice din România: Crișuri, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Dobrogea-Litoral, Prut-Bârlad, Siret, Mureș, Someș-Tisa. Pe lângă aceste zboruri, s-au efectuat lucrări în teren, pe baza cărora se realizează o bază de date topografice, iar hărţile sunt editate în format GIS (geospaţial). De asemenea, pe baza studiilor hidrologice şi hidraulice furnizate de INHGA, se trasează benzile de inundabilitate. Aceste documente arată cu precizie ridicată extinderea zonei inundate și vor oferi informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, pentru diferite probabilități de apariție a debitelor (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică vor furniza date referitoare la fenomene care au probabilitatea de a se întâmpla la 1000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani, respectiv o dată la 10 ani.
Pe baza datelor obţinute din hărţile de hazard, precum și conform prevederilor HG nr.663/27.08.2013, Administraţia Naţională „Apele Române” va realiza și hărţile de risc la inundaţii, în baza unui protocol încheiat cu consiliile judeţene, în condiţiile legii, cu sprijinul şi în coordonarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice – Departamentul pentru Ape, Păduri Şi Piscicultură şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, conform art.12, alin.1.
Hărţile de risc sunt elaborate de către ANAR din sursele financiare proprii ale instituției (resurse umane proprii, logistic, surse financiare). Totodată, INHGA, unitate aflată sub autoritate, va sprijini ANAR, atât prin furnizarea și validarea datelor hidrologice, cât și prin aportul consistent al specialiștilor săi. În baza datelor obţinute din hărţile de hazard, precum și conform prevederilor legislaţiei incidente, aceste hărți vor deveni documentele pe baza cărora se poate declara un areal ca zonă de risc potenţial la inundaţii. Ele vor indica nivelul potențial al pagubelor care se pot produce într-un anumit areal, precum și zonele de evacuare a populației.
Conform legislației incidente, hărțile de hazard și de risc la inundații vor constitui părţi componente ale documentaţiei de amenajare a teritoriului judeţean şi se vor introduce în planurile de urbanism generale, zonale şi locale ale localităţilor fiecărui judeţ şi municipiului Bucureşti şi vor urma acelaşi regim juridic, de finanţare şi aprobare stabilit potrivit legii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism.
„Hărțile de hazard pe care specialiștii noștri le-au realizat reprezintă instrumente utile de lucru pentru proiectarea viitoarelor construcții de-a lungul apelor și ne indică limite de construire a locuințelor. Urbanismul este cel care trebuie să țină cont de amplasamentul lor în timp. Autoritățile locale și județene vor fi responsabile de modul cum vor folosi aceste documente tehnice realizate cu mari eforturi financiare și umane”, a declarat Vasile Pintilie, director general al ANAR.
Pe baza celor două tipuri de hărți (de hazard și de risc la inundații), odată finalizate, precum și prin responsabilitățile majore ce revin Administrației Naționale „Apele Române”, în implementarea strategiei de management al riscului la inundații, ANAR va elabora, până în 2015, planurile de management al riscului la inundații, conform cerințelor europene. Se urmăreşte, în primul rând, protecţia oamenilor şi a bunurilor acestora prin realizarea, după caz, a unor lucrări structurale de apărare: acumulări, poldere, diguri şi derivaţii de ape mari. Este avută în vedere o abordare integrată a tuturor componentelor managementului riscului la inundaţii, astfel încât in viitorul apropiat să se realizeze o trecere de la modul „reactiv” de intervenţie la cel „proactiv” în care planificarea şi dezvoltarea durabilă, precum şi conştientizarea riscului la inundații să devină predominante.