Din cauza starii de degradare a pajistilor din Romania, incepand cu 2016, amenajamentele pastorale vor deveni o conditie obligatorie pentru primirea subventiilor. Din acest motiv, proprietarii de pajisiti vor fi obligati prin lege sa intocmeasca, la nivelul fiecarei primarii, proiecte de amenajamente pastorale, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului 34/2013.

Avand in vedere faptul ca in multe unitati administrativ teritoriale, proiectele de amenajamente pastorale nu au fost aprobate in termenul prevazut de 6 luni, din cauza cheltuielilor pe care acestea le genereaza, sume care nu au fost prevazute in bugetele locale, este necesar sa se creeze cadrul juridic necesar aprobarii acestora prin reglementarea unei noi perioade de elaborare si aprobare a proiectelor de amenajamente pastorale, se arata in cadrul unui proiect de Hotarare de Guvern publicat pe site-ul MADR.

Prin proiect se reglementeaza aceasta perioada cuprinsa intre data publicarii acestuia si 28 februarie 2016, deoarece, potrivit art.10 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, „in vederea accesarii fondurilor europene aferente platilor pe suprafata, utilizatorii de pajisti – fermieri activi, persoane fizice si juridice, in calitate de proprietari si/sau detinatori legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligatia, pentru anul 2015, sa asigure incarcatura minima de 0,3 UVM/ha, in oricare din zilele perioadei de pasunat, sau cosirea cel putin o data pe an a vegetatiei. Incepand cu anul 2016 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral.”, conform HG postat pe site-ul MADR.

Un proiect de amenajament pastoral trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente: sa descrie situatia geografica, topografica si planul parcelar al pajistilor, sa descrie solul si flora, sa noteze capacitatea de pasunat a pajistii, sa descrie lucrarile de ingrijire si imbunatatire a pajistilor, precum si planul de fertilizare.

In acest sens, actul normativ prevede si o serie de lucrari care trebuie executate pentru respectivele pajisti naturale.

Un prim capitol este dedicat masurilor ameliorative generale, acestea constand in eliminarea excesului de umiditate; combaterea eroziunii de adancime si alunecarilor solului; precum si corectarea reactiei solului, respectiv aciditatea sau alcalinitatea.

De asemenea, exista specificate si masuri de refacere radicala a covorului ierbos, acestea constand in curatarea de musuroaie, imbunatatirea regimului de nutritie a plantelor, distrugerea a vechiului covor vegetal degradat, pregatirea patului germinativ sau actiuni de reinsamantare cu amestecuri de plante furajere.

Nu in ultimul rand, documentul precizeaza si lucrarile de intretinere a pajistilor, acestea constand in

  • distrugerea musuroaielor, curatarea de pietre, a vegetatiei arbustifere nevaloroase, combaterea buruienilor
  • combaterea eroziunii solului si respectarea stricta a regulilor de exploatare rationala;
  • corectarea regimului aerohidric al solului;
  • lucrari de fertilizare cu ingrasaminte chimice si organice;
  • lucrari de regenerare a pajistilor prin insamantari si suprainsamantari executate atat primavara, cat si toamna, in functie de conditiile de clima si sol, cu respectarea masurilor stabilite prin angajamentele pastorale.
Share on Facebook