Alexandru Gheorghe Ilinca este unul dintre ultimii meșteri populari opincari și bate târgurile din țară pentru nu lăsa meseria și tradiția să moară sufocate într-o lume prea grăbită să-și mai aducă aminte de vatra satului românesc.

Când îl privești pe Alexandru Gheorghe Ilinca din Râmnicu Vâlcea, gândul te duce la timpuri străvechi, când la sat se purtau frumoasele straie românești, cu ie înflorată, ițari din pânză tare și cojoc mițos. Meșterul a devenit o figură emblematică a târgurilor de profil din toată țara, unde merge nu pentru a-și promova căciulile din blană și curelele din piele, ci opincile făcute ca în vremurile de demult. Meseria a prins-o de la bătrânii săi, iar azi este unul dintre ultimii meșteri opincari, chiar dacă în copilărie a urât opincile.

„Mă trezeam târziu și nu puteam să îmi leg singur opincile, iar părinții nu mai aveau timp. După ce m-am chinuit cu ele un timp, mi-au luat pantofi de domn, că erau mai ușor de încălțat, și am fost tare fericit că am scăpat de ele. Apoi am fost croitor. Meseria de opincar nu prezenta atunci interes, pentru că le făcea orice babă”, și-a amintit Alexandru Gheorghe Ilinca, scotocind prin vraful de opinci după prima pereche de opinci pe care a purtat-o în copilărie. „Mi-a făcut-o tata”, spune el.

După ce și-a câștigat traiul lucrând ca și croitor „de comandă” la Craiova câteva decenii bune, Alexandru Gheorghe Ilinca s-a orientat către meșteșugul confecționării căciulilor, curelelor și opincilor. De la el am aflat că o pereche strașnică de opinci se face greu. Se folosește pielea de pe șira spinării a unui porc sacrificat la doi ani și care nu trebuie pârlită, pentru a nu-i afecta elasticitatea. Apoi pielea trebuie argăsită. În cadrul acestei etape, se fierbe coajă de arun într-un ceaun mare, până capătă o culoare cafenie. Taninul din coaja de arun dă culoarea specifică opincilor. Pielea se pune în fiertura călduță și se ține la argăsit timp de o săptămână. Apoi, pielea se întinde bine și se lasă la zvântat, nu la uscat.

„Opinca se lucrează umedă ca să îi poți da formă. Pielea naturală este un material pretențios și alunecă tare, de aceea e mai greu de prelucrat”, ne-a explicat Alexandru Gheorghe Ilinca.

Apoi, pielea se taie după tipar, în funcție de mărimea piciorului clienților, care sunt din ce în ce mai puțini. În timp ce ne meșterul ne povestea despre arta opincilor, o domnișoară îl întreabă de preț. „Cam scump”, spune tânăra. „Adevărat, zice Alexandru Gheorghe Ilinca, dar hai să vedeți cum vine pe picior”. Tânăra se așază pe un scaun,iar bătrânul îi leagă nojițele unei perechi de opinci îmblănite. Încântată, tânăra plătește și se îndepărtează.

„E greu azi cu atâtea importuri ieftine. Numai un metru pătrat de piele din fabrică mă costă 500-600 de lei”, spune Alexandru Gheorghe Ilinca.

Meșterul nu se plânge. Are pensie și își completează venitul cu banii din vânzările de căciuli de blană, curele și genți din piele și opinci.

„Alții sunt bolnavi sau n-au după ce bea apă. Mie mi-e bine”, spune el.

L-am întrebat ce înseamnă pentru el opincile.

„A fi meșter popular înseamnă să duci mai departe o meserie pe cale de dispariție. Eu nu am venit aici să vând, ci să învăț oamenii, dar îmi pare rău că tinerii noștri nu se mai uită la opinci sau căciulile din blană. Am învățat americani să facă opinci, dar ai noștri fug pentru că nu le iese avere. Economia de piață e în așa fel încât  toată lumea face calcule. Dacă le-ar ieși, ar fi o treabă. Eu nu mai fac calcule și îmi iese bine”, spune bătrânul, cu ochii arzători.

Pe lista clienților săi fideli sunt medici sau actori. De altfel, maestrul Mitică Popescu este unul dintre cei care îi aduce clienți. Hâtru bun de glume, Alexandru Gheorghe Ilinca spune că vârsta sa e jumătate din întreg și recunoaște că barba și portul sunt o metodă de marketing redutabilă.

Meșterul se mândrește și cu „arhiva” impresionantă de fotografii cu oameni celebri care și-au făcut timp să se așeze în cadru alături de el. Din păcate, din ce în ce mai puțini au răgaz să facă un popas în timp, pentru a asculta povestea unor meserii pe cale de dispariție.

Share on Facebook