Premierul Victor Ponta a prezentat azi noul program de guvernare, pe lista de prioritati fiind agricultura ecologica şi produsele traditionale, realizarea canalului Siret-Baragan și a infrastructurii secundare pentru irigatii și dezvoltarea satului românesc.

„România a pierdut foarte mult în urma deteriorării situaţiei din sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse şi ca urmare a divizării terenului agricol în milioane de exploataţii de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne lipsite de aceste tehnologii performante şi care cu care se aliniază cerințelor pieţei şi unei agriculturi moderne. În acest mandat ne propunem să fructificăm potenţialul agricol al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale”, se arată în noul program de guvernare.

În document se mai precizează că Executivul își propune ca sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, o dată cu garantarea veniturilor agricultorilor şi protejarea mediului. Pentru a fi realizate aceste obiective, se impune „accelerarea modernizării agriculturii pentru a-i permite să asigure hrana necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un nivel de trai decent pentru fermieri, reducerea importurilor, creșterea schimburilor si exporturilor de produse agroalimentare”.

Iată Direcţiile de acţiune din noul program de guvernare, care vizează agricultura:

Dezvoltarea agriculturii şi a satului romanesc

  • Creşterea competitivităţii agriculturii româneşti pentru a face faţă concurenţei pe piaţa europeană şi internaţională;  creşterea productivităţii agriculturii pentru a permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare pe piaţa internă şi creşterea exporturilor, în special de produse finite cu valoare adăugată mare;
  • Extinderea sistemului de irigaţii, finalizarea infrastructurii primare de irigat (Canalul Siret – Bărăgan) şi reabilitarea sistemului de îmbunătăţiri funciare;
  • Funcţionarea filierelor pe produs, altfel multe produse agroalimentare de calitate nu vor ajunge pe piaţa sau se vor vinde la preţuri mici care nu acoperă nici măcar costurile de producție.
  • Revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii fiscale; pe termen mediu,stabilirea unei cote reduse de TVA la produsele agroalimentare de baza cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar;
  • Încurajarea tipului de agricultura de nişă (de exemplu agricultura ecologica şi produsele traditionale);
  • Dezvoltarea şi consolidarea sectorului de producere a fructelor şi legumelor;
  • Crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiza a legumelor şi fructelor
  • Funcţionarea corectă a pieţelor legumelor şi fructelor precum şi imbunatatirea accesului producatorilor la acestea.
  • Funcţionarea fondului de creditare agricolă şi a celui mutual în agricultura;
  • Identificarea de măsuri menite să conducă la dezvoltarea rolului economic al organizaţiilor asociative din agricultura, odată cu comasarea ofertei de produse agricole;
  • Reforma în domeniul cercetării şi inovării în agricultura, elaborarea unui program naţional de cercetare – dezvoltare agricolă pe perioada 2014 – 2020, care să fie în concordanţă cu prevederile viitoarei PAC;
  • Adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor agricole
  • Reducerea numărului de ferme şi exploataţii odată cu transformarea activitatilor agricultorilor de subzistenţă  în activități care produc pentru piaţă;
  • Revigorarea şi dezvoltarea zonei montane;
  • Identificarea de noi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri;
  • Adoptarea de măsuri pentru stabilirea unei pieţe funciare funcţionale şi înfiinţarea unei scheme de creditare pentru achiziţia de terenuri agricole.

Fonduri Europene

  • Accelerarea absorbţiei fondurilor europene. Este esenţial ca România să reducă la minimum sumele ce vor fi dezangajate în final.
  • Pregătirea şi negocierea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020;  viitorul program va asigura identificarea priorităţilor reale ale mediului rural românesc şi concentrarea fondurilor europene doar pe proiecte din cadrul prioritar.
  • Întreprinderea demersurilor necesare la nivel european pentru creşterea plăţilor directe astfel încât să se reducă decalajul faţă de statele membre vecine, dar şi să conducă la creşterea competitivităţii fermierilor români în ansamblul Uniunii Europene.

Acte normative

  • Simplificarea legislaţiei şi procedurilor – aceasta este o necesitate obiectivă, având în vedere că legislaţia Europeană agricolă este deja foarte complexă, iar România de obicei o complică şi mai mult;
  • Un dialog mai bun şi consistent cu organizaţiile producătorilor procesatorilor şi comerciantilor în procesul de adoptare a legislaţiei din domeniu.

Reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi instituţiilor din subordine

  • Aplicarea politicilor agricole comune nu se va putea realiza fără o reformă importantă în domeniul administrației românești.
  • Introducerea managementului modern în structura ministerului și a instituțiilor subordonate
  • Îmbunătăţirea informării fermierilor privind măsurile de sprijin (măsuri de e – guvernare)
  • Realizarea unei proiecții bugetare MADR, pentru perioada 2014 – 2020 în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice
  • Asigurarea de personal suficient, bine pregatit şi remunerat corespunzator
  • Implicarea treptată a organizațiilor profesionale reprezentative în derularea măsurilor odată cu responsabilizarea acestora.

Viitorul agriculturii și al satului românesc

  • Readucerea agriculturii pe locul dat de potențialul și tradiția ei;
  • Asocierea în agricultura va atinge nivelul necesar promovării unei agriculturi performante, bazate pe cererea pieței europene  și internaționale;
  • Dezvoltarea zootehniei și creșterea ponderei acesteia în totalul producției agricole sunt prioritare;
  • Dezvoltarea sectorului horticol și creșterea ponderei acestuia în sectorul agricol românesc;
  • Promovăm și susținem produsele ecologice și produselor traditionale românești;
  • MADR va avea o structură administrativă funcțională și depolitizată;
  • Agricultorii vor fi informați și pregătiți profesional prin programe dedicate în PNDR și prin intermediul Camerelor Agricole;
  • Organizațiile patronale vor juca un rol mai important în luarea deciziilor în agricultura;
  • Creșterea rolului jucat de agricultori, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a influența decisiv politicile agricole;
  • Creșterea suprafețelor irigate prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei și prin facilitarea accesului agricultorilor la apă la un preț atractiv al energiei electrice;
  • România poate deveni din piață de desfacere un jucător pe piața internațională a a produselor agroalimentare;
  • Procedurile de acordare a fondurilor europene vor fi simplificate pentru a facilita accesul beneficiarilor;
  • Se va redefini rolul turistic, dar nu numai, al satului românesc.
Share on Facebook