În localitatea Bixad din județul Covasna funcționează o fermă de 120 de taurine, din care 60 de vaci de muls, 40 de capete de tineret și restul juninci, pentru care fondurile venite de la Uniunea Europeană sunt o gură de oxigen.

Bălțata Românească tip Simmenthal este rasa pentru care a optat Zoltan Muller și a adus-o în propria fermă.

„Cresc Bălțată Românească deoarece este o rasă mixtă, este bună și pentru carne și pentru lapte. De asemenea, cu această rasă se obțin rezultate bune și la pășune și în grajd“, explică proprietarul fermei de la Bixad, județul Covasna.

La ora actuală, întregul efectiv existent la ferma condusă de Zoltan Muller are o caracteristică aparte, aceea că este rodul muncii proprii.

„Inițial, am cumpărat patru vaci pe care le-am înmulțit. Am însămânțat artificial animalele de prin gospodăriile din satul meu, dar și din alte cinci sate din jur, după care am cumpărat vițelele care au rezultat în urma însămânțărilor. Mergeam la oameni și îi întrebam ce vacă au mai bună prin gospodărie și o însămânțam cu material seminal congelat – MSC de la un taur valoros. Așa am procedat până am ajuns la un efectiv de 25 de capete. Le-am crescut în fermă și în prezent pot afirma că nu mai am nicio vacă cumpărată, ci numai din cele crescute de mine. Știu cu exactitate bunicii și străbunicii tuturor animalelor“, povestește Zoltan Muller.

Instruire printre străini, într-o fermă elvețiană

În ferma de la Bixad lucrurile nu au stat, totuși, de la început, ca „pe roze“, potrivit datelor publicate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală. Anul 1996 îl găsea pe Zoltan Muller cu 10 vaci pe care, din cauza lipsei de randament, a trebuit să le vândă. Acest eșec nu l-a determinat să renunțe la creșterea animalelor, pasiune pe care o are încă din copilărie. Din contră, pe fermierul din Covasna eșecul l-a făcut să vrea să învețe și să meargă mai departe. Prin urmare, Zoltan Muller a hotărât că trebuie să se instruiască în țări cu tradiție și cu performanțe în creșterea taurinelor și a ales Elveția.

„Acolo, într-o localitate în apropiere de Zurich am învățat meserie, cum se zice. Am lucrat într-o fermă de vaci care avea un efectiv de 120 de capete, dintre care 60 de vaci de lapte mulgătoare

și restul, viței și juninci. Acolo am văzut prima dată ce înseamnă creșterea vacilor în stabulație liberă și m-am gândit că atunci când voi reveni acasă voi face la fel, stabulație liberă. Pentru că, până atunci am avut, pentru creșterea animalelor, doar stabulație legată. Și tot în acea perioadă mi-a venit ideea ca la reîntoarcerea în țară să fac cursuri de însămânțare artificială. De meserie sunt tehnician veterinar. Prin urmare, mi-a fost ușor să aplic această metodă de reproducție“, își amintește cu nostalgie Zoltan Muller, un fermier de succes azi.

Modelul elvețian adus în România, la Bixad

Întorcându-se în România după ce și-a învățat lecția, Zoltan Muller s-a dus, unde altundeva, decât la Bixad. În timp, ferma de creștere a vacilor, reînființată în anul 2000 cu exemplare din rasa Bălțată Românească tip Simmenthal, se dezvoltă și se modernizează.

Găsirea unor mijloace financiare, pe lângă cele proprii, a făcut posibil mersul înainte. Soluția salvatoare a fost accesarea fondurile europene.

„Am apelat la FEADR în 2008, am avut un proiect bun și am câștigat. Astfel că am reușit, cu ajutorul banilor europeni, să cumpăr un tractor, o mașină de înfoliat baloți, una de balotat, o remorcă tehnologică și o cisternă“, povestește tânărul fermier.

Valoarea proiectului a atins circa un milion de euro, din care Zoltan Muller a contribuit cu partea lui de 50%.

„Deja am dat banii înapoi la bănci, iar acum aștept să vină fondurile europene din noul Program de Dezvoltare Rurală, ca să ne modernizăm în continuare. Ne-ar mai trebui o mașină de însilozat porumb. Ne-ar fi foarte greu, dacă nu imposibil, să ne dezvoltăm, să cumpărăm echipamentele necesare fără banii europeni. Și avem nevoie de utilaje de ultimă generație. De pildă, mă voi referi la cisternă. După fiecare coasă absorb cu cisterna bălegarul, îl fac imediat șpriț și-l dau pe câmp. Anul acesta, spre exemplu, am cosit de patru ori și, în urma administrării bălegarului, a crescut și iarbă și lucernă în cantități mai mari. Deci, nu mai folosim îngrășăminte chimice, ci numai îngrășăminte naturale. Este mult mai rentabil pentru că nu mai cheltuim bani. La celelalte mașini, la mașina tehnologică, să zicem, este mult mai bine pentru că introducem furajul complet, avem cântar care măsoară cât fân și lucernă băgăm și în felul acesta putem face rația pe fiecare animal. Evident, ne este mult mai ușor să furajăm astfel, după rație, pentru că altfel, după ureche, nu putem zice că îi lipsește asta sau altceva. Acolo punem siloz și concentrate și se amestecă tot ceea ce trebuie folosit în hrana vacilor. Așa pot să știu câte ingrediente s-au folosit, câte kilograme de lucernă. Spre exemplu, o rație constă în 4 kilograme de lucernă, 10 silozuri de porumb, 15 silozuri de iarbă, 10 kilograme borhot de pere, 10 grame calciu și vitamine 50 de grame. Astăzi, producția medie în ferma mea este de 24,5 litri/cap de vacă“, arată Zoltan Muller.

Fermierul spune că în viitor, dacă mai câștigă un proiect european va crește efectivul de animale și, desigur, va mai face modernizări. Pentru moment, cele 120 de capete de taurine îi asigură venituri mulțumitoare fermierului din Bixad.

Zoltan Muller este încântat de noile măsuri al Ministerului Agriculturii în ce privește zootehnia. „Ajutorul dat de Ministerul Agriculturii celor care vor să își înmulțească efectivele prin achiziții de juninci gestante, cu valoare genetică și certificat de origine este binevenit și extrem de util. Dacă statul dă câte 5 000 de lei, atunci mai mult de trei sferturi din valoarea animalului e plătită. Pentru cel care abia începe, finanțarea este de cel mai mare sprijin. Pe mine mă ajută că, având certificat de origine, pot vinde animale. Am vânzare, am fonduri din care, iată, am investit într-o sală de muls, cu instalațiile aferente, 6 posturi pe un singur rând“, explică Zoltan Muller.

Acest proiect nu ar fi fost posibil fără sprijin SAPARD, dată fiind valoarea mare a investiției. Ferma lui Zoltan Muller are și o parte vegetală, respectiv o suprafață de 80 de hectare, din care 30 de hectare de pășune sunt arendate de la primăria satului Bixad, iar pe restul de 50 de hectare se cultivă fân natural – 10 ha, porumb siloz – 13 ha, lucernă și trifoi.

În fermă muncesc numai trei oameni plus șeful Zoltan Muller. Soția este unul dintre angajați și ține hățurile contabilității. Cât despre „investițiile“ de suflet ale familiei, ele sunt o fată de 16 ani, care învață la oraș și e pasionată de muzică și un băiat de 12 ani care – ne povestește cu mândrie tatăl – deși e încă fraged, nu se dă în lături să pună osul la treabă.

Asocierea aduce beneficii fermierilor

Zoltan Muller face parte din Asociația crescătorilor de Bălțată Românească tip Simmenthal.

„În străinătate, oamenii se unesc în asociații. Pentru noi poate fi și este, în cazul meu, de mare ajutor dacă este vorba, de pildă, de certificatele de origine sau Controlul Oficial al Performanțelor. Probabil că dacă nu era asociația nici până în ziua de astăzi nu puteam să le facem singuri. Bunăoară, controlul îl face un reprezentat al asociației și 70% plătește statul, iar restul noi. Este foarte important pentru orice fermier să vadă câți litri de lapte dă o vacă și ce calitate are acesta. Pe viitor știm ce fel de Material Seminal Congelat să folosim, de exemplu, de la taurii mai valoroși. De aici rezultă calitatea laptelui, grăsimea și proteinele din lapte și putem să privim altfel în viitor. Pentru că prețul laptelui depinde de calitatea sa și de cantitate“, spune Zoltan Muller.

Experiența din ferma elvețiană, precum și vizitele făcute în ferme din întreaga lume i-au demonstrat fermierului român că asocierea este în folosul lor, al fermierilor.

Share on Facebook