Despre Mihail Mucsi s-ar putea afirma ca este un „fost” cercetator stiintific in cultura cartofului. Dar nu este adevarat.

Chiar daca nu mai detine aceasta functie, pe care a avut-o timp de 15 ani (atunci a sustinut si teza de doctorat in stiinte agronomice cu o tema foarte importanta si de actualitate – „Cresterea continutului de amidon al cartofului pentru industrializare”), acum se poate spune ca realizeaza „cercetare aplicata” direct in propria afacere de familie, sustinut fiind, in totalitate, de sotie si fiica. Asa ca poate sa verifice pe propria piele, vorba aceea: „Teoria ca teoria, dar practica ne omoara’’.

Din laborator, direct sub cerul liber

Adeseori a fost intrebat de ce a trecut in sectorul privat. A raspuns simplu: „In acel an, 1994, am apreciat ca nu mai puteam realiza mare lucru in cercetarea stiintifica a cartofului. Fondurile banesti, si asa insuficiente, s-au redus si nu se mai puteau face investitii. Nu mai aveam resurse pentru o cercetare corecta si  competitiva, iar viitorul era din ce in ce mai incert. Dar nu am fost singurul care a evadat din laborator direct in camp. Am avut multe exemple in acea perioada, tocmai se demarase activitatea privata in agricultura si aparusera fermieri care s-au incumetat sa-si ia soarta in propriile maini. Erau vizibile rezultate concrete ale muncii lor in zona privata, atat prin investitiile pe care le faceau, cat si in situatia materiala din ce in ce mai prospera a familiilor lor. Am hotarat atunci ca nu merita sa ma evidentiez intr-o zona neperformanta si  platita derizoriu. Am fost mahnit ca am lasat in urma ani fructuosi din cercetarea stiintifica, domeniu  cunoscut in tarile dezvoltate ca una dintre cele mai profitabile investitii pentru viitorul fiecarei natiuni”.

Cine stie, castiga!

Ca producator privat, Mihail Mucsi a debutat practic in anul in 1995, cand a arendat circa 26 ha de teren arabil in comuna Catalina si in jurul orasului Targu Secuiesc, potrivit publicatiei Romania Rurala. Aici, au fost infiintate primele culturi unde a folosit samanta din categorii biologice superioare, procurata de la unitatile de cercetare din tara.

Inca din perioada in care a fost cercetator stia ca tehnologia folosita in toate lucrarile agrotehnice necesare plantelor agricole este determinanta pentru obtinerea de productii mari si constante, mai ales in ceea ce priveste calitatea semintelor pentru reproductie. De aceea, din noua sa pozitie de mic fermier a socotit ca esentiala, pentru prezent si mai ales pentru viitor, este dotarea tehnica si tehnologia necesara obtinerii unor seminte din verigi superioare si, bineinteles, certificate.

Productia realizata pentru samanta a fost repede vanduta, pentru ca venea de la un specialist si garanta recolte de calitate. A fost placut surprins sa constate ca solicitarile din partea fermierilor erau mari, iar preturile obtinute, bune. Situatia nou creata l-a determinat sa-si reconsidere, in mod temeinic, cunostintele teoretice, dar si pe cele practice acumulate in calitate de cercetator stiintific, initiat, mai intai, ca stagiar la Institutul Cartofului de la Brasov si perfectionat in continuare in cadrul Statiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Cartofului de la Targu Secuiesc, judetul Covasna, unde a fost promovat pana la functia de inginer sef, specializat in probleme de investitii.

Toate aceste cunostinte s-au reflectat in noua pozitie de practician. Avea sa constate ca era cu cativa pasi in fata altora, cu toate ca cei mai multi dintre ei proveneau din domeniul agricol, fie din fostele unitati agricole de stat, fie din cooperativele agricole de productie. De cate ori a fost intrebat, dr. ing. Mihail Mucsi a marturisit ca i-a fost mult mai usor sa se adapteze cerintelor unei piete libere, avand posibilitatea sa inceapa noua activitate cu un apreciabil avans, mai ales in ceea ce priveste rezolvarea profitabila a problemelor investitiilor, precum si in chestiunile de tehnica si tehnologie agricola.

Acumularile si reusitele in primii ani de agricultor practician l-au determinat pe fermierul Mihail Mucsi sa ia o decizie foarte importanta pentru viitorul propriei familii. Au hotarat impreuna sa mareasca suprafetele cultivabile si in acelasi timp sa diversifice culturile, mai ales cele de elita pentru obtinerea semintelor de reproductie.

Important in acest sens este anul 2010, cand a cultivat circa 115 ha cu cartof, atat pentru samanta, cat si pentru consum, restul suprafetelor fiind semanate cu grau pentru samanta, rapita si mustar.

Informatia inseamna putere si pentru agricultor

Mihail Mucsi este convins ca cine detine informatia detine si puterea si ca acest concept, desi este unul dintre factorii foarte importanti ai activitatii de zi cu zi, in multe sectoare ale vietii politice, economice si  sociale, in agricultura este si mai important.

Acest obiectiv a intrat in cotidian. Se realizeaza prin comunicari constante dinspre sectoarele de cercetare, dar si prin firmele multinationale care vin spre cei care practica agricultura cu substante de protectie a plantelor, cu seminte, cu ingrasaminte. Ei aduc informatii de ultima ora si au ca scop sa dovedeasca, prin loturile demonstrative, avantajul folosirii produselor realizate de un anumit producator, comparativ cu produsele altora.

„Este o lupta continua intre aceste firme cu inputuri, sublinia Mihai Mucsi, si din aceasta competitie, sigur ca cel care are ochi si urechi si intelege ce se intampla in jurul lui trage concluziile si aplica cat mai mult din aceste informatii in propriile ferme”.

Este evident ca nu a fost o intamplare ca in data de 25 iunie 2015 la ferma lui Mihail Mucsi a fost organizat un eveniment din cadrul turneului Bayer AgroArena, la care au participat numerosi fermieri din Covasna si din alte patru judete limitrofe. Compania germana a inteles ca acolo se lucreaza pamantul ca la carte, pe  baza unor tehnologii moderne, iar substantele de protectie a plantelor sunt folosite corect, mai mult pentru prevenire si mai putin pentru combatere.

Mihail Mucsi spune cu modestie ca din punct de vedere al dotarii tehnice nu se afla intr-o faza  extraordinara, dar oricum este la un nivel care starneste interesul multor fermieri, in special tineri, care vin sa se informeze, mai ales la evenimente cum a fost cel din ziua de 25 iunie. Asa s-a consolidat o afacere de familie.

In prezent, familia Mucsi cultiva anual 110 hectare cu cartofi, grau pe 120 hectare, rapita pe 40 de hectare, mustar samanta (pentru o firma care exporta in Franta) pe 25 de hectare si soia (cultura noua pentru zona Covasna, dar si pentru el), pentru ca a trebuit sa introduca, din acest an, si masura de inverzire pe 20  hectare, impusa de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura. Mai are o mica suprafata cultivata cu fasole si loturi demonstrative, pe mai bine de cinci hectare, in care urmareste comportarea, in zona, a diferitelor soiuri de cereale, rapita si cartof (cultura aflata la loc de frunte, fiind de baza in judetul Covasna).

Crede ca va avea succes numai daca isi va folosi in continuare, in mod constant, cunostintele dobandite in cercetarea stiintifica si ca, daca vremea ii va fi favorabila, din cartof va putea sa faca si investitii.

Investigand toate detaliile practice ale cultivarii pamantului, Mihail Mucsi a tras propriile concluzii, valabile, insa, si pentru cei din jurul sau.

„Fermierii pot controla doua elemente: in primul rand cel tehnologic, ceea ce inseamna ca pot alege soiurile, modalitatea de fertilizare si cele mai adecvate tratamente pentru mentinerea sanatatii culturilor agricole – numai fermierul este cel ce hotaraste aplicarea celei mai adecvate tehnologii. In al doilea rand, tot fermierul si numai fermierul poate controla cheltuielile pentru alegerea un soi, a unui tratament sau a unei fertilizari mai scumpe sau mai ieftine. Asadar, aceste doua elemente – tehnologia si cheltuielile – sunt in mana  fermierului. In schimb, nu se pot controla alti doi factori importanti: ploaia si grindina, dar sper ca in timp sa putem crea o tehnologie pentru a diminua, cat de cat, efectele negative ale naturii. Acum, cu mijloacele  moderne se pot atenua efectele ploilor torentiale si se pot folosi mijloace antigrindina. Cu toate ca ne ocupam de productia agricola, domeniul valorificarii nu este in mana noastra. Piata este controlata, la nivel national sau chiar global. Trebuie insa sa stim ca si in acest caz putem atenua efectele negative produse de piata. Eu am investit in depozitarea produselor recoltate de pe pamantul pe care-l lucrez”, remarca Mihail Mucsi.

I-a fost clar ca una este sa vinzi la recoltare si alta e sa vinzi cand piata este favorabila. Astfel si-a construit un sistem inchis, asa cum se intampla intr-o fabrica: se cunosc la perfectie intrarile si mai ales preturile de  achizitie, stie cat se baga in pamant si cat se scoate. Totul presupune existenta informatiilor cat mai proaspete si mai precise din toate domeniile care sunt in relatie cu afacerea familiei.

Banul, socotit si iar socotit

In orice afacere, rolul cel mai important il au rezervele banesti. Care au fost acestea in afacerea familiei Mucsi? La inceput s-a bazat pe resursele proprii, dar imediat profitul realizat din vanzare, in special a materialului semincer de cartof si de grau, a fost reinvestit. A vandut fara intermediar, atat fermierilor din zona, cat si in judetele Dambovita, Teleorman, Calarasi, Dolj, Vrancea, Buzau si Satu Mare.

A apelat si la fondurile europene, cu timpul, prin intermediul SAPARD si FEADR. Prin programul SAPARD a investit peste 400.000 de euro, iar prin programul PNDR/finantarea prin FEADR – peste 700.000 de euro.Banii au fost investiti in achizitionarea unor masini si utilaje performante, de ultima generatie, dar si pentru construirea unui depozit de cartofi, a unui siloz de cereale si a unor soproane pentru tractoare si masini agricole. In afara depozitului ridicat cu fonduri SAPARD, a mai construit cu bani proprii un depozit frigorific cu atmosfera controlata, de 900 de tone, – pentru pastrarea cartofilor si mentinerea nealterata a calitatilor acestora de la recoltare pana la livrare. Determinant a fost faptul ca, dupa absolvirea Facultatii de  Agronomie, fiica sa, Eniko, s-a implicat direct in activitatea firmei.

Banii au fost investiti in achizitionarea unor masini si utilaje performante, de ultima generatie, dar si pentru construirea unui depozit de cartofi, a unui siloz de cereale si a unor soproane pentru tractoare si masini agricole. In afara depozitului ridicat cu fonduri SAPARD, a mai construit cu bani proprii un depozit frigorific cu atmosfera controlata, de 900 de tone, – pentru pastrarea cartofilor si mentinerea nealterata a calitatilor acestora de la recoltare pana la livrare. Determinant a fost faptul ca, dupa absolvirea Facultatii de  Agronomie, fiica sa, Eniko, s-a implicat direct in activitatea firmei.

Marfa de calitate pentru marile magazine

Mihail Mucsi si-a dat seama ca, alaturi de calitate, si ambalajul vinde marfa, iar pentru aceasta a achizitionat o linie moderna de ambalare, care ii permite sa vanda cartofi spalati si ambalati in saci de 2,5 kg sau 10 kg, cu cod de bare si eticheta. Livreaza 2.300- 2.400 de tone de cartofi la unul dintre cele mai mari  supermarketuri – Carrefour.

A intrat pe filiera calitatii cu mai multe sortimente: cartofi speciali pentru salata, pentru prajit sau pentru piure. Este o dovada ca si producatorii din Romania pot fi regasiti pe rafturile marilor magazine, daca respecta cerintele unui comert modern si civilizat. Cartoful de consum se afla pe piata in fiecare sezon, din 10 august pana pe 20 mai.

Share on Facebook