Productia interna de cartofi e acoperita in proportie de 5% de ceea ce scot fermierii din pamantul comunei Lunguletu. Unul dintre fermierii de vaza ai comunei este Ilie Marinescu care are 20 de hectare pe care le lucreaza impreuna cu familia de mai bine de 25 de ani. Cartofii si varza sunt culturile pe care se axeaza si cu care a devenit cunoscut.

Comuna Lunguletu din judetul Dambovita este cunoscuta ca unul dintre cele mai mari centre din tara pentru productia de varza si cartofi. Totalul de 4.000 de hectare din aceasta comuna este insamantat in fiecare primavara cu cartofi, care dupa recoltare fac loc culturii de varza, potrivit publicatei Romania Rurala. In medie, in fiecare an, fermierii scot la cartofi 200.000 de tone, iar la varza 100.000 de tone care reprezinta 10% din totalul pe tara.

Daca pana in 2013, vanzarea se facea cu precadere in fata portii, pe marginea DN 7, de atunci majoritatea producatorilor prefera sa astepte clientii in noua piata de gros, amenajata la ieşirea din comuna, spre Slobozia Moara.

I-au adus aici conditiile civilizate si faptul ca nu se plateste nici o taxa pentru intrarea şi stationarea in piata, fiind platita doar cantarirea vehiculelor, inainte şi dupa incarcare. Aici isi aduce marfa si Ilie Marinescu, unul dintre cei mai mari producatori din localitate. La cei 70 de ani ai sai are aproximativ 20 de hectare in  proprietate de pe care obtine o productie de cartofi ce reprezinta pana la 10% din tot ceea ce se produce la nivelul comunei.

Nascut si crescut in aceasta localitate, agricultorul spune ca a invatat aceasta meserie practicand-o. Imediat dupa Revolutie, fiecare familie a primit cate un hectar.

„Am primit pamantul mostenire, dar am si cumparat pe parcurs. Am putut sa intru in posesia a 20 de hectare”, a declarat agricultorul, pentru publicatia Romania Rurala.

Are doi copii – un baiat si o fata – care sunt casatoriti in acelasi sat si lucreaza impreuna, iar forma de organizare este de Intreprindere Individuala.

Nu se poate fara tehnologie specifica

In martie, ca in fiecare an, timp de trei saptamani a fost ocupat cu infiintarea culturii de cartofi. Samanta folosita adusa de la Covasna, dar si din import, din Olanda. Ca o particularitate, cartoful pe care-l produce la Lunguletu este un produs pentru care se foloseste doar ingrasamant natural si anume, gunoi de pasare luat de la avicolele din jurul satului.

Tehnologia folosita la ferma din Dambovita presupune introducerea cartofilor in solare, primavara, ca sa incolteasca si in felul acesta sa se castige timp pentru a fi recoltati timpuriu. Altfel, daca se sar aceste etape, cartofii vor fi „tomnatici”. Cartofii incoltiti sunt pusi in lazi si adusi pe camp.

„Lucrarile in cultura cartofului incep toamna cu pregatirea terenului, urmeaza o alta etapa primavara si abia dupa aceea vine plantatul. Dupa ce ii plantam, ii mai lasam o saptamana sau doua, pentru ca plantatoarea ii acopera putin si le face un musuroi mai mic, dupa aceea facem prima erbicidare. Daca nu ai conditii optime, terenul umed, erbicidarea are un efect redus. Daunatorii, mai ales gandacul de Colorado, ataca in conditii de seceta”, ne-a explicat fermierul.

Pentru irigat, fermierul dambovitean spune ca foloseste apa din Dambovita si o motopompa invechita de care este insa multumit. Este instalata pe mal si trimite apa printr-o coloana de tevi cu aspersoare.

„Dupa irigat, incepe stropitul impotriva manei. Aceasta consta in cinci – sapte treceri, pe aceeasi suprafata si care costa minimum 200 de lei pe hectar, fara a mai pune la socoteala motorina. Daca inmultim cu cinci, sase stropiri rezulta 1.200 de lei pe hectar”, ne-a povestit agricultorul, care a fost nevoit anul acesta sa irige timp de doua luni, mai mult decat de obicei, pentru a combate seceta.

Recoltatul il face pana mai tarziu, pentru ca are o suprafata mai mare. Vinde marfa la acelasi pret pe toata perioada de recoltare.

„Cand s-a pornit cu un pret, tot cu el se termina, chiar daca ii scoti mai tarziu. In luna august vin pe piata cultivatorii de la Brasov si de la Covasna”, ne-a explicat Ilie Marinescu.

Marfa nu este depozitata, ci trimisa direct in piata spre vanzare. Ca utilaje, are patru tractoare UTB, doua de 45 CP si doua de 65 CP, freze, masina de plantat, masina de recoltat. Pentru viitor se gandeste sa investeasca intr-un tractor performant, dar, deocamdata, nu are suficiente fonduri.

Asocierea, solutie pentru un viitor productiv

Anul trecut, preturile au fost si de 1,2 lei pe kilogram, ceea ce a reprezentat un mare avantaj pentru fermieri. Anul acesta, chiar daca in pietele din tara cartofii sunt in jur de doi lei pe kilogram, de la producatori pleaca la un pret mult mai mic. Ca de obicei, specula este cea care dicteaza pretul cartofului, care trece prin trei, patru maini pana ajunge la clientul final.

Solutia cea mai eficienta si mai la indemana este asocierea. Astfel, fermierii s-ar ocupa de productie, iar asociatia de desfacere, un beneficiu pentru toate partile implicate.

„Daca s-ar face o asociatie eu as fi de acord sa intru. Am si suprafata care ma ajuta sa ma incadrez. Daca eu merg la piata, aici nu mai are cine lucra”, afirma Ilie Marinescu, care sustine ca poate face agricultura ca la carte, dar e nevoie de specialisti pentru o desfacere eficienta.

Astfel, daca pana acum cativa ani exista o problema de mentalitate si asocierea era privita cu reticenta, acum a devenit urmatorul pas pentru fermierii care doresc o agricultura durabila. Iar fermierii care se asociaza beneficiaza de punctaj suplimentar daca acceseaza fonduri europene nerambursabile prin PNDR. In plus, exista si o masura dedicata celor care formeaza cooperative, respectiv Masura 9 –„ Infiintarea grupurilor de producatori in sectorul agricol”.

Share on Facebook