Catina este folosită în industria alimentară, în farmacie, dar și ca plantă ornamentală, iar unii o numesc chiar ginsengul românesc. Trei fermieri au reușit să transforme culturile de catina în afaceri de succes.
Catina e un fruct care conţine o cantitate semnificativă de vitamina C și o paletă largă de Buri, celuloză și betacaroten. Toate acestea nu o fac doar o plantă folositoare pentru organismul uman, ci și o idee interesantă de afacere pentru agricultorii români.
Pe acest lucru s-a bazat și Alexandru Vulpe când, în 2008, a înfiinţat în localitatea Frumușani, lângă Arad, o fermă specializată în producţia de catina. La ferma pilot, agricultorul și a structurat cele 32 de hectare de teren agricol pe trei paliere – ameliorare, pepinieră și producţie de mai multe soiuri ale fructului. De aici și denumirea de centru de excelenţă, dat de Alexandru Vulpe fermei din vestul ţării.
Pasiunea pentru catina a început din vremea studenţiei. A învăţat despre beneficiile fructului de la Victor Cireașă, profesor în cadrul Universităţii Agronomice din Iași și unul dintre susţinătorii beneficiilor culturii de catina în România. Au urmat apoi mulţi ani de cercetare pentru agricultor, timp în care a analizatmii de soiuri. I-au rămas cinci cu potenţial de cultivare în masă, pe care precizează că le-a brevetat și că le-a înscris în Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultură din România.
Plantarea unui hectar de catina costă între 2.500 și 2.700 euro. Asta înseamnă că, până când planta face rod, adică în al treilea an, cheltuielile pot depăși 6.000 euro. În primul an de producţie, se pot obţine între 12 și 15 tone la hectar, urmând ca în următorii ani, cantitatea obţinută să crească exponenţial, dacă plantele sunt bine îngrijite. Alexandru Vulpe precizează că producţia maximă e atinsă undeva în al șaptelea an de la plantare.
Fructele se recoltează spre sfârșitul verii, când au ajuns la maturitate, adică în perioada 15 august-15 septembrie. Ţinând cont de faptul că planta are o perioadă de producţie de aproximativ 25 de ani și că preţul pe kilogram este în medie aproape de 2 euro, se poate spune că afacerea cu catina este una cu potenţial.
Agricultorul Alexandru Vulpe estimează că anual obţine din vânzări la puţin peste 20.000 de euro, din care circa jumătate acoperă cheltuielile, potrivit datelor publicate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală. Chiar și așa, câștigurile sale sunt importante. Fermierul estimează că, în șapte-opt ani de la plantare, acest tip de afacere își poate amortiza investiţia.
În prezent, producţia de catina de la Frumușani ajunge pe pieţe din Germania, Franţa, Grecia și Ungaria. Motivul este că în România sectorul de procesare a fructului este destul de slab dezvoltat, în ciuda numărului din ce în ce mai mare de agricultori pasionaţi de catina. Așa că, planul pentru următorii ani este să pună pe picioare o unitate de procesare. Până atunci, Alexandru Vulpe vinde material săditor către alţi agricultori.
Plantația de catina de la Roșia
Tot catină a decis să cultive și sibianul Ioan Pășcănuţ. Inginer mecanic la origine, agricultorul a pus bazele unei plantaţii de catina, în comuna Roșia, în 2006. În prezent, fermierul cultivă pe o suprafaţă de 7,5 hectare și până acum a investit în afacere peste 50.000 de euro.
Pentru că fructul se oxidează după 48 de ore (se păstrează cel mai bine îngheţat sau uscat), Pășcănuţ a investit și în instalaţii de îngheţare și refrigerare, dar și în linii de producţie cu care reușește să facă suc, nectar și ulei de catina pe are le vinde către un lanţ de magazine alimentare din Sibiu. Agricultorul vinde catina atât în România, cât și în Germania sau Grecia.
Pe nișa prelucrării cătinei a intrat și fermierul Iacob Roșca, care a înfiinţat la Bistriţa Năsăud o fabrică unde prelucrează fructe de la agricultorii din ţară. Produsul finit este uleiul folosit în industria farmaceutică și în cosmetică. Dintr-o tonă de catina se extrag 25 de litri de ulei, preţul pentru un litru fiind de peste 100 euro.
Cultura de catina
Catina se utilizează în industria alimentară, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul conţine de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de zece ori mai multă decât citricele.
Planta de catina ajunge la maturitate și poate fi valorificată la trei ani de la plantare.
Durata de viaţă și producţie a unei exploataţii de catina este de aproape 25 de ani. Fructele se recoltează în august-septembrie, iar producţia poate ajunge până la 20 de tone la hectar începând cu al șaptelea an de la plantare.
Catina se poate păstra congelată sau uscată, pentru că în 48 de ore de la recoltare aceasta începe să se oxideze.
