Crescătorii de bovine din România au depus doar 81 de cereri de finanțare la APIA în vederea achiziționării de tancuri de răcire a laptelui, din care doar 51 de cereri au fost declarate neeligibile, potrivit datelor furnizate de APIA la cererea stiriagricole.ro.
În județele Arad, Bacău, Brăila, Caraș-Severin, Cluj, Giurgiu, Mureș, Suceava și Timiș este câte un singur beneficiar al schemei de minimis pentru achiziționarea de tancuri de răcire a laptelui. În Bistrița Năsăud și Brașov au fost înregistrați câte doi beneficiari, iar în Vâlcea trei. De asemenea, în Iași sunt 4 beneficiari ai schemei de minimis pentru achiziționarea de tancuri de răcire a laptelui, în Prahova 5, câte 8 în Teleorman și Maramureș.
Cel mai mare număr de beneficiari ai schemei de minimis pentru achiziționarea de tancuri de răcire a laptelui sunt în Botoșani, respectiv 10.
Până acum au fost achiziționate 49 de tancuri de răcire a laptelui de către beneficiarii din județele enumerate, cu câteva excepții. Astfel, un beneficiar din Teleorman și unul din Iași au renunțat la ajutorul financiar disponibil prin schema de minimis pentru achiziționarea de tancuri de răcire a laptelui.
În prezent, APIA derulează controale pe teren, pentru a evalua modul de implementare a schemei de ajutor de minimis pentru achiziționarea de tancuri de răcire a laptelui și a avea o evidență clară a numărului de tancuri de răcire aflate în funcțiune, potrivit datelor furnizate de agenție la solicitarea stiriagricole.ro.
Prin schema de ajutor de minimis pentru achiziționarea de tancuri de răcire, asociațiile comunale ale crescătorilor de bovine aveau la dispoziție 16 milioane de euro și puteau primi până la 5.000 de euro pentru a cumpăra un sistem de răcire, astfel încât să poată livra procesatorilor lapte conform. În România există aproximativ 3.000 de comune, iar primarii erau cei care ar fi trebuit să se ocupe de implementarea schemei de minimis.
Achiziționarea de tancuri de răcire putea să fie una dintre soluțiile de care au nevoie micii producători pentru a supraviețui pe o piață din ce în ce mai competitivă, mai ales în contextul în care, de la 1 aprilie 2015, vor fi eliminate cotele de lapte la nivel european, ceea ce înseamnă că vor dispărea barierele din calea exporturilor și importurilor pe piața comunitară. Piața internă riscă să fie inundată de importuri, în condițiile în care cantitatea de lapte comercializată în România începând cu anul de cotă 2007/2008 a fost mai mică față de cota națională de referință alocată țării noastre.
„Procentul de utilizare a fost mai mic de 80% în toți acești ani de cotă”, ne-a transmis APIA.
Producţia totală de lapte de vacă în anul 2013 a fost de 42.382 mii hectolitri (inclusiv consumul viţeilor), cu 559 mii hectolitri (+1,3%) peste nivelul anului precedent, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. S-au înregistrat scăderi în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (-5,6%), Sud-Est (-2,8%), Sud Muntenia (-1,1%), Nord-Vest (-0,5%), Centru (-0,4%) şi creşteri în regiunile Vest (+2,3%), Sud-Vest Oltenia (+ 3,6%)şi Nord-Est (+ 6,0%).
