Suprafața semănată cu rapiță în România sezonul acesta este cea mai mare de după anul 2010, iar acest lucru se datorează profitabilității crescute a acestei plante.

Sezonul acesta s-au cultivat peste 600.000 de hectare, față de sezonul trecut, când suprafața cultivată cu rapiță era de 412.000 de hectare, notează Economica.net. Această cultură câștigă teren, la propriu, și devine încet, dar sigur, o adevărată cultură vedetă pentru fermierii români. De ce se întâmplă asta și ce motive au fermierii să-și îndrepte atenția către această cultură? Iată câteva explicații:

1. Producția la hectar este mare și există hibrizi performanți care garantează o cultură de calitate superioară

Rapița este o cultură foarte productivă dacă este întreținută corespunzător. Nu este o cultură foarte pretențioasă și poate fi 100% mecanizată. Mai mult decât atât, pentru că este o plantă căutată, s-au dezvoltat de-a lungul timpului hibrizi performanți care produc plante rezistente și cu un potențial de producție mare.

Este de ajuns să parcurgi aceste informații despre cultura de rapiță, pentru a te convinge că este o plantă care nu le ridică prea multe probleme fermierilor dacă se ține cont de fiecare verigă tehnologică. Vei observa acolo și care sunt hibrizii performanți, dar și date importante cu privire atât la rotația culturilor, cât și la îngrijirea rapiței și protejarea ei de boli și dăunători.

Fermierii interesați de cultivarea rapiței trebuie să știe că aceasta este relativ bine adaptată condițiilor climatice din țara noastră. Anul trecut, de pildă, rapița a avut parte de condiții ideale în țara noastră, astfel încât producția a fost una record, cu peste 15% mai mare decât în anul precedent și mai mare cu 6% față de media prognozată.

2. Are multiple utilizări și o piață de desfacere mare

Un motiv important pentru a cultiva rapița și argumentul care convinge cei mai mulți fermieri să o aleagă este cel legat de utilizările sale multiple. Rapița este folosită atât în industria alimentară, cât și pentru furaje animale sau la producerea combustibilului biodiesel. Uleiul din rapiță alimentar (canola) este considerat unul dintre cele mai sănătoase uleiuri, iar consumul a crescut foarte mult în ultimii ani, fiind utilizat și la producerea margarinei și a altor alimente.

Totodată, uleiul de rapiță este folosit și în alte industrii, nu numai în cea alimentară. El se folosește și în industria textilă, a pielăriei, a materialelor plastice, lacurilor, vopselelor, cernelurilor, detergenților, în industria poligrafică, la iluminat sau ca lubrifiant, ulei pentru pictură, lumânări, la fabricarea agenților antipraf, ca adjuvant pentru pesticide, sau ca fluid hidraulic.

3. Are un preț bun

Anul trecut, rapiţa a ajuns la preţuri-record la bursa MATIF de la Paris, cea mai reprezentativă pentru regiunea europeană. Valoarea pentru o tonă de rapiță a trecut de 1.900 lei și chiar dacă anul acesta sunt prevăzute ușoare scăderi, rapița rămâne o plantă cu un preț bun pentru producători, așadar, este o cultură profitabilă. Rapița se vinde bine atât în România, cât și pe piețele internaționale, așa că este o plantă care poate aduce fermierilor venituri considerabile.

Punând în balanță investiția și cheltuielile necesare pentru cultura rapiței, profitul fermierilor poate ajunge undeva la 500 de euro la hectar. Desigur, condiția supremă pentru a atinge un astfel de profit este întreținerea corespunzătoare a culturii.

Cei mai mari trei producători de rapiță din Uniunea Europeană vor fi Germania, Franța și Polonia și în sezonul 2017/2018, arată prognoza Cocereal, organizația europeană a comercianților de materii prime agricole. Aceeași organizație preconizează și o producție record pentru România pentru sezonul 2017/2018.

Sursa foto: Shutterstock

Share on Facebook
Print Friendly