Deşi campaniile împotriva alimentelor obținute pe bază de organisme modificate genetic (OMG) sunt din ce în ce mai vocale, ultimul raport arată că 18 milioane de fermieri din 27 de țări au cultivat plante biotehnologice în 2013, pe mai mult de 175 de milioane de hectare.
Productivitate mai mare decât culturile convenționale
„Milioane de ferme mari și mici din țări industriale sau în curs de dezvoltare au adoptat această tehnologie pentru un singur motiv – dă rezultate”, spune Clive James, autorul raportului și președinte al organizatiei non-profit International Service for the Acquisition of Agri-Biotech Applications (ISAAA).
„Culturile de OMG au nevoie de mai puține pesticide, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mici pentru fermieri și asigură o productivitate mai mare decât culturile convenționale”.
În timp ce SUA ramân liderul culturilor biotehnologice, mai mult de jumătate din suprafață este cultivată de fermieri din America Latină, Asia și Africa. Cei mai mulți dintre ei cultivă bumbac. De fapt, pe primul loc în culturile biotehnologice se afla fibrele – bumbacul, pe locul al doilea se clasează plantele furajere (soia, porumbul) și abia pe ultimul loc cele pentru hrană.
Prin urmare, subliniază raportul, teoria potrivit căreia este nevoie de cultivarea OMG pe scară largă pentru a asigura necesarul de hrană al unei populații în creștere nu se susține. Fără să inisite asupra beneficiilor cultivării OMG, raportul ISAAA subliniază în final că fermierii sunt cei care au hrănit și vor hrăni lumea în continuare și că tot ei pot decide ce tip de cultură aleg – biotehnologică sau convențională.
Culturile biotehnologice un subiect controversat
În Europa, în ciuda opoziției a 19 țări, Comisia Europeană tocmai a dat autorizația de cultivare a porumbului transgenic american TC1507. „Asistăm la un furt al democrației”, declară eurodeputatul Jose Boye, care explică și care sunt căile prin care se pot interzice culturile biotehnologice.
Din 1998 și până acum, în Europa au fost autorizate 4 OMG
Unul singur este cultivat şi astăzi celelalte trei fiind retrase. Când autorizația pentru TC1507 va fi definitivă (deocamdată nu este), țările membre pot face recurs la Comisia Europeană. Ungaria și-a anunțat deja intenția de a face acest recurs. Alte 12 țări europene, printre care și Franța, au transmis Comisiei cerința de a nu ratifica autorizația.
