Primul draft al noului Cod Silvic risca sa duca la o „liberalizare a taierilor”. In anii urmatori, ar putea fi posibil o exploatare legala, dar nesustenabila, a unui volum de lemn estimat la peste 100 de milioane de metri cubi, fata de cei 19 milioane de metri cubi exploatati legal in prezent, sustine WWF Romania.
„Proiectul Codului Silvic se dorea sa fie fundamentat pe baze stiintifice solide. Constatam insa ca sunt avansate rapid o serie de prevederi care permit cresterea volumului de lemn, exploatabil in mod legal, fara o evaluare prealabila a impactului cumulat pe care aceste masuri il pot avea la nivel de peisaj forestier”, afirma organizatia de mediu, intr-un comunicat.
Citeste si: Irigare prin picurare, cu independenta energetica. Peste 5.000 de fermieri vor beneficia
De asemenea, nu este prezentata nici o evaluare a riscurilor pe care astfel de schimbari radicale le implica asupra administrarii padurilor si a necesitatii de a dezvolta o bioeconomie forestiera durabila, esentiala pentru interesul public al societatii, adauga reprezentantii WWF Romania.
„Se propune o deblocare necontrolata a taierilor. Totul pentru a oferi mai mult lemn care sa satureze piata, sa hraneasca nevoia in continua crestere a industriei de prelucrare primara a lemnului si astfel sa poata genera o scadere artificiala a pretului la lemn. Multa resursa de calitate disponibila si ieftina – visul oricarui ‘investitor strategic’.
Este o situatie care ar trebui sa ne aminteasca de perioada de varf a retrocedarilor de paduri, urmata de un valul de taieri haotice.
Se va putea taia legal mult mai mult, generand un rulaj mai mare de lemn mai ieftin si cu o valoare adaugata mult mai mica. Aceasta abordare contravine principiilor asumate prin Strategia Nationala pentru Paduri 2030 si intereselor economice si de mediu la nivel national pe termen lung”, a declarat Radu Vlad, managerul programelor forestiere la WWF Romania.
Potrivit comunicatului, in cadrul dezbaterilor pentru elaborarea noului Cod Silvic au fost voci din industria de prelucrare primara care au sustinut deschis ca arhitectura intregului proiect ar trebui sa plece de la necesarul de lemn din piata, evaluat la circa 30 milioane metri cubi. Cu toate ca nu reuseste sa transpuna o serie de reforme asumate, proiectul de Cod Silvic pare sa raspunda acestei solicitari si permite acoperirea acestui necesar.
„Dar ce facem in situatia in care criza resurselor se adanceste in Europa, odata cu restrictionarea importurilor de lemn din Rusia sau Belarus si apar si alti investitori strategici gata sa proceseze milioane de metri cubi din padurile Romaniei?
Refacem Codul Silvic de fiecare data in functie de acest necesar de lemn din piata? Nu este intelept sa adaptam resursele naturale la nevoile in continua schimbare ale pietei, ci piata trebuie modelata in functie de nivelul unor recolte sustenabile, pentru a maximiza beneficiile socio-economice si de mediu pentru intreaga societate.
Romania nu isi permite sa sustina modele de afaceri din industria lemnului bazate pe exploatarea masiva a lemnului si o prelucrare primara.
Putem obtine mai mult din lemnul exploatat printr-o prelucrare superioara la nivel local, care sa creeze locuri de munca, sa reduca presiunea asupra padurilor si sa contribuie la dezvoltarea durabila a comunitatilor locale”, spune ONG-ul de mediu.
Activistii atrag atentia ca nu poate creste padurea cat poate consuma industria de prelucrare primara a lemnului, prin urmare, preocuparea principala a silviculturii din Romania nu trebuie sa fie satisfacerea cererii in continua crestere de lemn.
„Solutia este sa recoltam cat putem in mod durabil, iar apoi este esential ce facem cu acest lemn. Accesul la resursa din padurile proprietate publica ar trebui prioritizat pentru satisfacerea nevoilor locale ale populatiei, precum si in promovarea prelucrarii superioare a lemnului prin intermediul lanturilor valorice verticale.
Acestea aduc cel mai mare aport la dezvoltarea socio-economica in raport cu cantitatea de lemn consumata”, este de parere WWF Romania.
Organizatia face referire si la cateva din propunerile tehnice care ar putea sa contribuie la cresterea nesustenabila a cantitatilor de lemn exploatate legal, insotite de amendamentele propuse de WWF Romania.
Prima propunere este cea conform careia pasunile impadurite, care trebuiau sa fie deja introduse in fondul forestier national pentru a fi gospodarite conform regimului silvic, vor putea fi de acum efectiv defrisate in mod legal. Astfel, Romania risca sa piarda si din suprafata impadurita.
„Estimam ca vor fi afectate suplimentar circa 200.000 ha de pasuni impadurite. Propunerile WWF: Asumarea clara a unor mecanisme de stimulare a proprietarilor in vederea mentinerii/imbunatatirii serviciilor de mediu oferite de aceste suprafete.
Reglementarea unor masuri de gestionare/conservare a acestor suprafete in baza unor ghiduri de bune practici, in functie de serviciile de mediu de interes (cu avizarea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura in colaborare cu MADR)”, se spune in comunicat.
Totodata, este subminat principiul continuitatii recoltelor de lemn – un principiu de baza ce defineste un management forestier responsabil – prin relativizarea posibilitatii anuale. Practic, se va putea taia legal in avans din cota anilor urmatori. Sunt vizate padurile din fondul forestier national pentru care sunt intocmite amenajamente silvice cu reglementarea procesului de productie lemnoasa la nivel de unitate de gospodarire.
Propunerea WWF spune ca exploatarea in avans a posibilitatii anuale trebuie limitata strict la anumite statiuni in care sunt probleme cu regenerarea naturala datorita periodicitatii mari a fructificatiei (de exemplu, Grupa de formatii 6-8 Stejarete) si conditionata de aprobarea autoritatilor care sa confirme conditiile optime de regenerare.
Pentru suprafetele din fondul forestier national sub 100 ha, proprietarul poate alege sortimentele tel pentru padurile cu rol de productie si, implicit, varsta exploatabilitatii, este alta propunere la care face referire organizatia.
„Procesul de productie pentru aceste suprafete este reglementat prin decizii de conducere structurala la nivel de arboret. Nu este preintampinata divizarea administrativa a proprietatii cu scopul de a beneficia in mod artificial de aceste prevederi.
Nu este evaluat efectul cumulat la nivel de peisaj forestier al aplicarii tratamentelor de regenerare.
Estimam ca vor fi afectate in acest fel circa 200.000 ha paduri din fondul forestier national.
Propunerile WWF: In cazul proprietatilor cu suprafata de pana la 100 ha, schimbarea sortimentelor tel de productie nu ar trebui sa se poata realiza decat in mod conditionat, cu trimitere la un nou set de norme tehnice (ex: posibil codru neregulat), prin care sa se urmareasca o serie de indicatori de rezultat rigurosi pentru a preveni efectul cumulat al taierilor de regenerare la nivel de peisaj.
De asemenea, trebuie clar instituit ca aceasta posibilitate nu se aplica pentru proprietatile ce deriva din dezmembrarea unor suprafete de peste 100 ha la nivelul anului de referinta 2022 – o masura necesara care sa previna divizarea administrativa a proprietatilor de peste 100 ha”, se mai arata in comunicat.
WWF Roman ia atrage atentia ca, fara un cadru clar de reglementare, prin efectul cumulat al acestor masuri riscam sa ne intoarcem in situatia anilor 2001-2014, cand s-au manifestat cele mai mari abuzuri asupra padurilor.
„Schita noului Cod Silvic refuza, asadar, reformele administrative esentiale pentru silvicultura romaneasca, punand sub semnul intrebarii principiile fundamentale ale gestionarii durabile a padurilor.
Aceasta nu instituie o reforma reala, care sa sustina eficienta in administrarea padurilor, singura care poate conduce in mod durabil si la o crestere a competitivitatii in ceea ce priveste produsele din lemn recoltat in mod responsabil din Romania.
Ramanem tot cu acelasi sistem ineficient de combatere a exploatarilor ilegale centrat pe marcarea arborilor si pe valorificarea lemnului pe picior.
WWF Romania solicita autoritatilor si tuturor partilor implicate in elaborarea noului Cod Silvic sa respecte Directiile Strategice de Actiune deja stabilite si definite in mod clar prin Strategia Nationala pentru Paduri”, se mai spune in documentul citat.
