Specialistii din cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar de la Brasov au omologat de curand trei noi soiuri de cartof, Brasovia, Sarmis si Castrum, capabile sa ofere o productie medie de circa 60 de tone la hectar, acestea fiind totodata adaptate si la cele mai recente schimbari climatice din tara.
„In cadrul Programului National de Ameliorare pe care il derulam la institutul nostru, impreuna cu statiunile din Targu-Secuiesc, Miercurea Ciuc si Suceava, am reusit sa realizam trei noi soiuri de cartof: Castrum, Sarmis si Brasovia. Acestea soiuri sunt mai tolerante la conditiile de clima, respectiv la temperaturi mai ridicate si la seceta. Ele sunt din categoria soiurilor semi-timpurii. Din acest punct de vedere, planta beneficiaza foarte mult de perioada de pricipitatii din prima parte a sezonului de vegetatie, lucru foarte important. De asemenea, se remarca si printr-o dinamica rapida de acumulare. Acest lucru inseamna ca imediat ce se formeaza noii tuberculi incep sa acumuleze in prima perioada de vegetatie, fiind protejati de perioadele de seceta”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Sorin Chiru, directorul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar (INCDCSZ Brasov).
Din punct de vedere al productiei, noile soiuri omologate de institutul brasovean pot atinge, in conditii de tehnologie normala, circa 60 de tone pe hectar. „Anul acesta, soiurile au fost incercate in campul de la Dragus, precum si in Ungaria, pe baza unei colaborari cu cercetatorii de acolo. In ambele tari si situatii climatice, soiurile s-au comportat foarte bine. Capacitatea de productie e una destul de buna, de peste 60 de tone la hectar, in conditii normale de tehnologie cu o irigare corespunzatoare”, a mai afirmat directorul INCDCSZ Brasov.
Soiul de cartof „Sarmis”
Noile soiuri de cartof create sunt destinate, in general, folosirii pentru consum propriu, acestea fiind incluse in clasele de calitate A si AB. Totodata, soiurile Brasovia, Sarmis si Castrum au o rezistenta ridicata la principalele boli ale cartofului.
„Din punct de vedere al calitatii, soiurile sunt din clasa A si AB, de o calitate foarte buna. Cartofii pot fi folositi atat pentru consumul in stare proaspata, cat si pentru procesare industriala. Avand in vedere ca in Romania, peste 80% din cartof se consuma in stare proaspata, ei au fost creati mai mult pentru acest lucru. Prelucrarea cartofului este deficitara in Romania la ora actuala, doar 5% din productie prelucrandu-se industrial, in timp ce in Anglia procentul ajunge la aproape 80%. De asemenea, sunt soiuri rezistente la principalele viroze ale cartofului si de asemenea la mana pe tuberculi si frunze, fiind rezistente toate la raia neagra a cartofului”, a mai precizat Sorin Chiru.
Fermierii care vor cumpara samanta din aceste soiuri de cartof vor primi din partea Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar un pachet tehnologic special, aplicabil soiului achizitionat.
Soiul de cartof „Marvis”
„Agricultorii vor primi atasat un pachet tehnologic special, care se va aplica soiului cumparat. Unele soiuri necesita o densitate de plantare mai mare, altele mai mica. In functie de scopul de folosinta, de exemplu daca dorim sa producem samanta ii vom planta mai des, astfel incat sa faca mai multi tuberculi de samanta, dar de dimensiuni medii, iar daca dorim pentru consum in stare proaspata, atunci ii vom planta mai rar, astfel incat sa se poate dezvolta tuberculii la dimensiuni de peste 45-55 mm”, a mai declarat directorul institutului de cercetare din Brasov.
Inainte de a lansa in productie aceste soiuri, INCDCSZ Brasov isi doreste ca anul viitor sa infiinteze mai multe campuri demonstrative in zonele agricole din Brasov si Covasna.
Conform lui Sorin Chiru, fermierii care sunt autorizati pentru producerea de samanata certificata vor putea achizitiona cele trei noi soiuri in maximum 2 ani.
Soiul de cartof „Castrum”
Din anii 1960 si pana acum, aproape 50 de soiuri de cartof au fost create la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar din Brasov. In momentul de fata, la nivelul Uniunii Europene, exista peste 1.000 de soiuri de cartof care pot fi cultivate.
Cele mai mari suprafete cultivate cu cartof in 2014 au fost in Polonia (0,3 milioane de hectare), Germania si Romania (amandoua cu circa 0,3 milioane de hectare). Aceste trei tari au totalizat circa jumatate din suprafata totala cultivata cu cartof in 2014, potrivit Eurostat. In privinta suprafetei totale cultivate cu cartof, la nivelul Uniunii Europene, aceasta a inregistrat o scadere cu 0,5 milioane de hectare (-23,7%) in intervalul 2007-2014. In aceeasi perioada, productia de cartof a scazut cu 3,6 milioane de tone (-5,7%).
Romanii consuma anual, in medie, circa 94 de kg de cartofi, acestia fiind printre cei mai mari consumatori din Europa.
