Preşedintele Traian Băsescu a declarat că are o mare îngrijorare în ceea ce priveşte liberalizarea achiziţiei de terenuri agricole de la 1 ianuarie 2014, în condițiile în care agricultorii români nu dispun de capacități de finanțare pentru a cumpăra terenuri, similare celor din Uniunea Europeană, care beneficiază de ani de zile de subvenții consistente. În plus, fărâmițarea terenurilor este una dintre marile probleme cu care se confruntă agricultura românească.

„Eu am o mare îngrijorare în ceea ce priveşte liberalizarea achiziţiei de terenuri agricole şi v-o spun nu dintr-un patriotism ieftin, ci pentru că pentru că agricultura României este mult mai decapitalizată decât altele şi prin liberalizarea terenurilor punem agricultorii români într-o competiţie neloială, cu oameni care vin din agriculturi bine capitalizate, cu sisteme bancare în spatele lor. Problema nu este că ne cumpără străinii pământul ci semnalez inechitatea dintre potenţialul agricultorului român de a cumpăra terenuri şi potenţialul unui om dintr-o veche ţară a UE care primeşte subvenţii de 20 de ani şi are sistem bancar în spate”, a subliniat președintele Traian Băsescu, la finalul prezentării raportului Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii.

Pe de altă parte, preşedintele României a subliniat că este de acord cu reputaţia proastă pe care o are Agenţia Domeniilor Statului (ADS), remarcată şi din reacţiile fermierilor prezenţi la dezbatere, adăugând că nu trebuie închisă piaţa pentru că aceștia deţin suprafeţe de terenuri în arendă.

„Sunt de acord că ADS are o reputaţie proastă, dar nici nu închideţi piaţa. Eu nu am niciun hectar de pământ, dar eu vreau să cumpăr. V-am spus: vreau să mă fac agricultor. Trebuie găsit acest echilibru. Eu sunt de acord că nici statul nu este bun să pună mâna pe toate terenurile, dar nici nu închideţi piaţa. Hai să găsim o formă în care primii care să beneficieze să fie agriculturii români”, a precizat  președintele Traian Băsescu.

Situația terenurilor

România este ţara cu cea mai divizată structură agrară din cadrul UE-27, deţinând, în anul 2010 32,2% din numărul de exploataţii europene şi 7,7% din suprafaţa agricolă utilizată.

„Procesul de restituţie către foştii proprietari şi moştenitorii acestora, început încă din anii 90 a avut câteva caracteristici care au favorizat actuala fărâmiţare. Cea mai importantă a fost limitarea suprafeţei restituite la 10 ha de familie, situaţie care avea sa fie corectată abia în anii 2000 si 2005. Suprafaţa totală cu care au fost puşi în posesie cei 3,8 milioane de beneficiari ai Legii 18/1991 (legea fondului funciar) a fost de 9,3 milioane ha. Pe de alta parte, aceeaşi lege, prin felul în care a reglementat circulaţia juridică a terenurilor, a blocat practic tranzacţiile cu terenuri până în anul 1997. Din anul 1998, piaţa terenurilor agricole a fost liberalizată, cu păstrarea anumitor condiţii (de exemplu, limitarea suprafeţelor deţinute în proprietate la 100 ha), iar din 2005 a fost complet liberalizată pentru cetăţenii români”, se precizează în raportul Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii.

De la 1 ianuarie 2014 piața funciară românească se deschide și pentru cetăţenii străini persoane fizice. În ultimul deceniu, multe terenuri agricole au fost cumpărate de cetăţenii străini, în principal prin intermediul societăţilor comerciale, nivelul suprafeţelor înstrăinate pe această cale fiind estimat pentru anul 2011, de către MADR la peste 800 mii de hectare, în anul 2011.

Deşi numărul total de exploataţii agricole a scăzut în ultimul deceniu cu peste jumătate de milion, de la 4,48 milioane ferme înregistrate la Recensământul General Agricol din 2002 la 3,86 milioane ferme conform Recensământului din 2010, s-a menţinut structura extrem de divizată a agriculturii româneşti şi caracterul de subzistenţă al marii majorităţi a fermelor. Media suprafeţei agricole a unei exploataţii a crescut de la 3,1 hectare în anul 2002 la 3,45 hectare în 2010.

„Analizând comparativ datele de la cele două recensăminte agricole (din 2002 şi 2010) se observă un proces incipient de restructurare, în sensul reducerii numărului de exploataţii sub 10 hectare (cu cca 600.000) şi a suprafeţelor deţinute de acestea cu peste 1.2 milioane hectare. Concomitent, au crescut numărul de ferme de peste 10 ha (cu 21700 ferme), iar suprafeţele deţinute de acestea cu cca 600 mii ha. Menţionăm de asemenea că suprafaţa agricolă utilizată a scăzut în 2010 faţă de 2002 cu cca 600 mii hectare”, se mai arată în documentul citat.

România se caracterizează printr-o structură agrară extrem de polarizată

Cele mai multe exploatații sunt cele mici, sub 2 hectare, ponderea acestora fiind în 2010 de 73,3% ca număr şi 13,0% ca suprafaţă deţinută în total. Fermele sub 10 hectare reprezintă 97,7% din numărul de ferme și dețin 38,7% din suprafaţa agricolă utilizată.

La celălalt capăt se situează fermele mari de peste 100 hectare, care, deşi reprezintă doar 0,3% din numărul de ferme, exploatează 48,8% din suprafaţa agricolă.

Segmentul de ferme medii, între 10 şi 100 de hectare, care reprezintă în genere coloana vertebrală a agriculturii europene, la noi este slab reprezentat. Astfel, fermele între 10 şi 100 hectare reprezintă 1,8% ca număr şi 12,3% ca suprafaţă.

Din punct de vedere al formei de exploatare, micile exploataţii sunt fără personalitate juridică. Exploataţiile cu personalitate juridică din România erau în 2010 în jur de 31.000, având o medie de 191 de hectare.

Spre comparație, cele 3,8 milioane de exploataţii fără personalitate juridica aveau o medie de 1,9 hectare.

Per total, în anul 2010, exploataţiile cu personalitate juridică exploatau 44% din Suprafaţa Agricolă Utilizată (SAU), restul de 56% revenind exploataţiilor fără personalitate juridică.

  • 86 % din fermele româneşti, adică circa 3,3 milioane de ferme (din cele 3,7 milioane existente) au avut în anul 2010 o valoare a producţiei anuale sub 4000 euro, putând fi considerate practic ferme de subzistenţă.
Share on Facebook