Topul aberatiilor fiscale suportate de fermierii romani

Facebook
Twitter

Numerosi fermieri se plang ca sunt nevoiti sa suporte in fiecare an fel si fel de anomalii fiscale din partea autoritatilor, lucru care le afecteaza puternic activitatea si ii limiteaza in dezvoltare.

Poate cea mai dureroasa aberatie fiscala pe care agricultorii romani sunt inca nevoiti sa o suporte se refera la impozitarea subventiilor. Insusi ministrul Agriculturii a recunoscut ca aceasta taxare a banilor europeni este total incorecta. Chiar si asa, aceasta nu este singura problema a fermierilor romani. Lista anomaliilor fiscale este una lunga.

1. Impozitarea subventiilor

Desi nu au dispus nici macar de decizii APIA cu privire la sumele cuvenite, multi fermieri romani au fost somati anul acesta sa plateasca impozite la subventii.

„Ni se cer impozitele pe subventii, o chestie de altfel discutabila, inainte de a avea o decizie pe plata subventiei si inainte sa avem un leu din subventia pe anul anterior. Pana la 31 decembrie primeam o decizie prin APIA ne anunta ce sume vom incasa. Anul acesta, nici pe 18 mai, n-am primit decizia, pe 25 februarie trebuia sa platim impozitul. Ne-am adresat autoritatilor cum facem in acest caz, pentru ca nu stim ce impozit sa platim. Raspunsul lor e halucinant: Sunteti administratori, platiti-va impozitele”, a declarat fermierul Nicolae Sitaru.

Chiar si seful MADR a reunoscut ca impozitarea subventiilor este una abuziva. „Faptul ca va este solicitat acest impozit este total incorect. Subventiile europene nu sunt impozabile, e legislatie. Am discutat cu domnul Laurentiu Baciu (presedinte LAPAR – n.r.), precum si cu ministrul Finantelor, pentru a rezolva aceasta problema. Subventiile europene nu sunt impozabile sub nicio forma”, a declarat Achim Irimescu.

2. Perceperea TVA la plata in natura a arendei

Multi fermieri romani considera ca perceperea TVA la plata in natura a arendei este o anomalie fiscala, mai ales ca preturile medii sunt stabilite de Consiliile Judete.

„Este o dubla impozitare la arenda. Arenda, care este o creanta, o cheltuiala, Finantele o socotesc ca si un venit, la care mai calculeaza si TVA-ul”, ne-a declarat Laurentiu Baciu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR).

3. Utilizarea de catre ANAF a preturilor medii comunicate de Consiliile judetene pentru calculele fiscale privind stabilirea bazei impozabile

Si in aceasta privinta, fermierii romanci considera ca preturile sunt calculate in mod artificial, fara vreo legatura cu preturile reale din piata.

„Totul in lume se vinde pe baza bursei, insa nici macar ea nu stabileste pretul. Cum sa stabileasca un Consiliu judetean preturile? Este o aberatie. Foarte simplu si foarte corect ar fi ca inspectorul ANAF, cand vine la mine, sa imi ia factura si sa verifice daca pretul cu care eu am vandut graul sa spunem se incadreaza cu cel de pe bursa, din data in care am emis factura. Un Consiliu judetean cand emite acel pret pe ce baza o face? Pe nimic”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Laurentiu Baciu.

4. Decontarea greoaie a TVA-ului

O alta problema des intalnita este si decontarea dificila a TVA-ului, care deseori poate ajunge si la 5-6 luni.

„Nu de putine ori se intampla ca TVA-ul sa fie decontat la 5-6 luni. Subventiile, de asemenea, au intarziat foarte mult. Cand e vorba de a rambursa niste sume cuvenite, fermierii au de asteptat mult si bine. In schimb, cand e vorba de niste datorii, daca pe data de 25 a lunii nu am platit, autoritatile pe 27 imi blocheaza contul, fara sa tina cont daca a fost vorba de un caz de forta majora sau altceva. Pur si simplu, iti opresc activitatea”, ne-a mai spus Laurentiu Baciu.

5. Impozit pe venitul agricol

Fermierii sunt nevoiti sa plateasca in prezent de doua ori impozit pentru aceeasi suprafata de teren agricol pe care o au in exploatatie. Mai exact, este vorba de impozitul pe proprietate si de asemenea de impozitul pe venit. O alta anomalie este ca impozitul pe venitul agricol este stabilit pe baza normelor de venit si se calculeaza ca 16% din valoarea acestora, nu pe venitul obtinut efectiv.

6. Preturi de peste 80 lei pentru atestatul de producator si carnetul de comercializare

Anul trecut, cat si anul acesta, numerosi producatori agricoli ne-au atras atentia ca sunt nevoiti sa plateasca preturi de aproape 150 lei pentru atestatul de producator si carnetul de comercializare.

Acest lucru este ilegal, in conditiile in care cele doua documente pleaca de la Imprimeria Nationala si Consiliile Judetene catre Consiliile Locale cu un pret (atestat+carnet) de 16 lei, iar Codul fiscal prevede foarte clar, la art. 475, al. 2, ca pretul maxim este de 80 de lei pentru ambele documente.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE