Originara din regiunea mediteraneeana, anghinarea este o planta medicinala valoroasa atat pentru industria farmaceutica, alimentara, cat si pentru cea a biocombustibililor. Folosita inca din vechime, anghinarea este indicata in insuficiente hepatice si renale, hepatita cronica si ciroza hepatica, calculoza biliara, ateroscleroza, hipercolesterolemii, anorexie, balonare, cat si ca adjuvant in tratamentul hipertensiunii arteriale.
Inainte de 1989, anghinarea ocupa suprafete agricole importante in Romania, insa, odata cu importurile masive, producatorii autohtoni s-au vazut nevoiti sa micsoreze consistent suprafetele cultivate. Cu toate acestea, unul dintre producatorii romani care mai cultiva si astazi anghinare este inginerul horticol Nicolai Ungureanu, din judetul Buzau, acesta detinand circa 4.000 mp cu plante medicinale.
„Eu cultiv anghinare ca planta medicinala, pentru frunza, nu pentru floare. Am avut cel mai mult o jumatate de hectar cu aceasta planta, acum mai am cateva sute de metri patrati. Pana in anii 1990 erau suprafete mult mai mari cultivate, insa acum foarte multi producatori si le-au restrans sau chiar au renuntat de tot la ele. Eu am ramas cu aceasta pasiune, mai ales ca dupa absolvirea facultatii am lucrat in cercetare chiar cu aceasta specie, anghinarea. In prezent, in cultura mea mai am salvia officinalis, menta piperita (izma buna), galbenele, lavanda, isop, roinita, busuioc, echinaceea”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Nicolai Ungureanu.
Cei care doresc sa cultive anghinare trebuie sa se asigure ca au un teren amplasat in general intr-o zona mai calda, planta fiind sensibile la temperaturile scazute. Temperatura minima de germinatie este de 7-8 grade Celsius.
„Anghinarea se poate cultiva in Romania de la ses pana la zona de deal, chiar aproape spre munte. Si in Brasov se poate cultiva. Terenul trebuie sa fie unul usor, nu argilos. Planta se dezvolta bine daca exista umiditate, poate da circa 4-5 productii pe an. De asemenea, obtinem o recolta buna si daca venim cu ingrasaminte naturale, cum e gunoiul de grajd de exemplu. E o planta iubitoare de lumina si de umiditate”, ne-a explicat cultivatorul.
Primavara si vara se recomanda efectuarea araturilor, la o adancime de circa 30 cm. De asemenea, pregatirea patului germinativ este bine sa se faca in general cu 1-2 zile inainte de semanat.
Cele mai bune conditii de crestere si dezvoltare a anghinare sunt in zonele de campie din sud, sud-vestul si estul tarii. In primul an, planta dezvolta niste frunze lungi de pana la 1 m si late de aproape 30 cm.
„Anghinarea se inmulteste prin samanta. Se poate si prin rasad, insa este mai costisitor. Astfel, semarea in camp se poate face in general odata cu cea a porumbului, adica in luna aprilie. In zona de sud se poate incepe de la 1 aprilie, iar in alte zone mai inalte undeva spre mai. Se seamana la 70 cm intre randuri si 30 cm pe rand, cantitatea de samanta necesara fiind de 4-5 kg la hectar. Samanta se poate semana la o adancime de circa 5 cm, iar daca terenul e mai usor la circa 6-7 cm”, ne-a mai spus Nicolai Ungureanu.
Un kilogram de samanta de anghinare este comercializat in general cu 100 lei, ceea ce inseamna ca pentru infiintarea unui hectar un agricultor va scoate din buzunar cel putin 500 lei pentru materialul saditor.
Prima recolta ar trebui sa apara la sfarsitul lui iulie, inceput de august. Intr-un an de zile, anghinarea poate fi recoltata de aproape 4-5 ori, ajungandu-se la o productie cumulata de aproape 30 tone de frunze proaspete (5 tone de frunze uscate).
„Frunzele sunt mature atunci cand au o culoare de verde obisnuit. Cele imature, care se afla in centrul rozetei au un verde spre argintiu. Se recolteaza manual, cu secera, se se lasa 1-2 frunzulite imature, in centru, pentru a se putea dezvolta in continuare. A doua recolta apare dupa 3 saptamani – 1 luna. Ca productie se poate ajunge intr-un an la 30 de tone de frunze proaspate pe hectar. In ceea ce priveste daunatorii, aceasta planta nu prea are. Doar in anii secetosi, in zonele de campie, poate exista atac de ratisoara porumbului, mai ales daca anghinarea a fost cultivata pe sole in care a fost porumb”, declara fermierul.
Cea mai mare provocare pentru cultivatorii de anghinare ramane insa valorificarea, in contextul in care preturile pe care le pot obtine nu depasesc 5-8 lei pe kilogramul de frunza uscata. „Din pacate e greu de valorificat, pretul e mic, foarte putini iti fac un contract ferm. Pur si simplu pui anuntul pe internet si astepti sa te sune cineva. Important ar fi ca fermierii sa se asocieze, asa ar putea valorifica mult mai usor si la preturi mult mai bune, mai ales in strainatate”, ne-a mai spus Nicolai Ungureanu.
Anghinarea se foloseste preponderent si in gastronomie, mai ales in cea spaniola si italiana. Preparatele din aceasta planta sunt recunoscute ca fiind remedii naturale excelente in tratarea si vindecarea diverselor afectiuni ca de exemplu: afectiuni hepatice, afectiuni ale circulatiei sangvine si afectiuni renale. De asemenea, anghinarea mai poate fi consumata si in stare proaspata, fiind astfel apreciata pentru efectele ei vindecatoare in tratarea diareei cronice in special, precum si in tratarea diabetului, hemoroizilor, vomismentelor si migrenelor.
Preparatele naturale din aghinare ajuta la vindecarea constipatiei (sucul de anghinare), afectiunilor ficatului (ceai de anghinare), reumatismului (ceai de anghinare).
Cu toate acestea, anghinarea nu este recomandata mamelor care alapteaza, pentru ca planta contine o enzima care stopeaza secretia de lapte, persoanelor care sufera de afectiuni acute hepato-biliare si renale.