Siguranța alimentară a României depinde de capacitatea fermierilor de a dubla randamentele

Facebook
Twitter

Pentru a crește competitivitatea, fermierii trebuie să folosească rațional fondurile europene și mecanismele de sprijin, puse în aplicare la nivel național, se precizează în raportul Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, lansat pe 1 iulie 2013.

Se estimează că România are un potenţial alimentar, la orizontul 2030, pentru 38,5 milioane de persoane, respectiv un disponibil pentru export şi pentru consum nealimentar de materii prime agricole de circa 49-50 miliarde de euro.

Pentru asigurarea securităţii alimentare naţionale care garantează siguranţa alimentară a populaţiei, agricultura României trebuie să se înscrie în următorii parametrii de performanţă:

  • dublarea randamentelor agricole în următorii zece ani, comaparativ cu deceniul 2000-2010;
  • dublarea valorii producţiei vegetale şi animale în următorul deceniu, faţă de cea din 2010;
  • dublarea valorii producţiei agroalimentare procesate faţă de anul 2010;
  • creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene.

În document se precizează că „singura şansă a României pentru dezvoltarea agriculturii” constă în alocarea masivă, dar raţională, dacă se poate optimă, de capital investiţional în infrastructura rurală”, atât pentru echiparea teritoriului agricol (circa 1,7 milioane hectare irigate, Canalul Siret-Bărăgan, plantarea perdelelor de protecţie a câmpului pe circa un milion de hectare în zonele cele mai aride), cât și pentru modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare-procesare a produselor agroalimentare (nu numai cereale), precum şi pentru sporirea capitalului de exploatare, atât din surse proprii, cât şi din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole prin care să se susţină nivelele de producţie propuse pentru orizonturile 2015, 2020, 2025, 2030.

Spre exemplu, producţia de cereale totală se propune să crească până în anul 2020 cu circa 43% faţă de anul 2010, cele mai mari creşteri urmând să se înregistreze la producţia de porumb şi la cea de grâu, potrivit documentului citat. Suprafața alocată acestor culturi va rămâne constantă, în schimb trebuie să crească randamentul.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE