Reprezentanții Asociaţiei Patronale Română din Industria Laptelui (APRIL), ai Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), ai Asociaţiei Holstein RO, ai Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Bălţată Românească Tip Simmental, ai Asociaţiei Generale a Crescătorilor de Taurine din România s-au dus cu jalba în băț la Ministerul Agriculturii (MADR), pentru a găsi o soluție privind pierderile suferite de aceştia în urma scandalului aflatoxinei şi pentru identificarea de soluţii în perioada imediat următoare, a anunțat MADR.
Pe agenda discuţiilor s-a aflat proiectul de lege privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate.
Acest proiect se află la ministerele avizatoare. Potrivit acestuia utilizarea unor contracte scrise care respectă anumite condiţii de formă, încheiate înainte de livrare, conţinând elemente de bază, ar putea contribui la consolidarea responsabilităţii operatorilor din lanţul produselor lactate, la ameliorarea repartiţiei preţurilor, la adaptarea ofertei la cerere, precum şi la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. Se stabileşte ca livrarea de lapte crud pe teritoriul României să facă obiectul unui contract scris între producători şi primii cumpărători sau primii cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de contract de livrare a laptelui crud.
Durata minimă a contractului trebuie să fie de cel puţin 12 luni. Prin intermediul acestei legi se reglementează recunoaşterea organizaţiilor de producători constituite numai din agricultorii producători de produse lactate sau asociaţiilor acestora, care să negocieze în mod colectiv clauzele contractelor, mai ales preţurile, astfel încât să se asigure agricultorilor din sectorul produselor lactate un nivel de trai echitabil. Puterea lor de negociere faţă de unităţile de prelucrare a produselor lactate ar trebui să fie consolidată, ducând la o repartizare mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanţului de aprovizionare.
Prin acest act normativ se desemnează ca autoritate competentă pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători, respectiv asociaţiilor organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Autoritatea competentă monitorizează declarațiile obligatorii în sectorul laptelui și al produselor lactate, așa cum este prevăzut la art.185e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului.
În cadrul discuţiilor cu producătorii şi procesatorii de lapte, ministrul Daniel Constantin a anunţat că până la data de 30 iunie 2013 se va crea un fond mutual, după modelul celui francez, unicul funcţional la nivelul Uniunii Europene, prin care se doreşte mutualizarea riscurilor în agricultură.
Fondurile mutuale au o triplă participare (agricultori, stat membru, Uniunea Europeana) şi vizează două obiective: (1) Responsabilizarea agricultorilor în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin contribuţia financiară a acestora şi (2)Mobilizarea finanţărilor comunitare pentru gestionarea riscurilor, în zona pierderilor economice.
Finanţarea fondurilor mutuale este formata din cotizaţiile agricultorilor (35%) şi a Fondului Mutual (65%) din care: contribuţie UE (47,75%) si contribuţia României (16,25%). Exista 3 tipuri de riscuri care se despăgubesc:
(1). apariţia unui focar de boală la animale cu condiţia ca aceasta să figureze pe lista stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor sau în anexa la Decizia Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar;
(2). apariţia unui focar de boală la plante (înscrisă pe lista organismelor dăunătoare, fixată prin Decizia din 31 iulie 2000 de stabilire a listei organismelor dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor obiecte vizate de măsurile de combatere obligatorie; doar bolile reglementate);
(3). un incident de mediu în cazul în care este vorba despre un episod specific legat de un eveniment punctual şi cu o dimensiune geografică limitată (origine nenaturală);
Sunt eligibile pentru acordarea de despăgubiri din fondurile mutuale în special următoarele cheltuieli: costurile sau pierderile legate de pierderea de animale sau de plante; costurile sau pierderile legate de pierderea activităţii pe exploataţie, în special cea inerentă scăderii performanţelor zootehnice ale animalelor sau a randamentului plantelor; costuri sau pierderi de ordin economic şi comercial, în special cele provenite din restricţionarea sau interzicerea circulaţiei sau schimbului, din limitarea zonelor pentru păşunat, din schimbarea destinaţiei producţiei etc.
Între pierderile economice neeligibile se regăsesc „pierderile economice” care fac deja obiectul unei cofinanţări comunitare şi pierderile economice ale animalelor de companie.
Ministrul agriculturii a mai punctat că are în vedere în elaborarea următorului program de dezvoltare rurală, 2014-2020, identificarea de soluţii pentru susţinerea producătorilor de lapte. Şi aceasta pentru că din 2015 cotele de lapte vor fi eliminate iar nivelul de competiţie al fermelor de lapte din România este mai redus. „Cel mai târziu in anul 2015, probabil ca vor fi eliminate cotele de lapte şi atunci România va trebui sa facă faţă competiţei din Vest. Şi în momentul de faţă se importă o cantitate foarte mare de lapte din Vest, dar după eliminarea cotelor de lapte producătorii din Vest vor putea să producă mai mult, să comercializeze mai mult, şi sigur că va fi o competiţie mai mare pentru că – ştim bine – sprijinul acolo este mai important, costul de producţie este mai mic. De aceea, cred că ar trebui să venim cu măsuri şi să sprijinim prin PNDR acele ferme pentru a face faţă şi pentru a nu avea o mare problemă cu sectorul de lapte”, a afirmat ministrul Agriculturii la întâlnirea cu producătorii şi procesatorii de lapte.
