In aceasta perioada, viitorul agriculturii europene se decide la Bruxelles. Actuala Politica Agricola Comuna (PAC) a fost nu de putine ori contestata ca fiind prea dificila si greu de implementat. Noua arhitectura legislativa a Europei in ceea ce priveste agricultura se doreste a fi una mult mai simplificata, care sa puna totodata accentul pe performanta. Nu de alta, dar tot mai multi contribuabili europeni vor sa stie pe ce se duc banii lor.
O disputa aprinsa va avea loc asupra modului in care se vor aloca subventiile intre exploatatiile mari si cele medii si mici. Daca in Vestul Europei, majoritatea fermelor lucreaza mii si chiar zeci de mii de hectare, in Romania terenul faramitat ramane inca o problema de actualitate.
„Toti din Uniunea Europeana sunt nemultumiti de modul in care a fost facut actuala Politica Agricola Comuna. Toti insa mizeaza in viitor pe plus valoare. De data aceasta nu se va mai negocia separat, cei cu ferme mari vor fi de o parte a mesei, iar cei cu ferme mici de partea cealalta, iar la mijloc arbitrii. Suntem pe o piata super aglomerata, unde se joaca foarte tare, daca nu esti pregatit si nu ai potential esti pierdut din prima. La progres nu te duce decat performanta”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, presedintele Ligii Asociatiei Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR).
In opinia sefului LAPAR, Uniunea Europeana are o politica dubla in ceea ce priveste fermele din blocul comunitar: pe de-o parte, cei din Vest isi consolideaza exploatatiile si lucreaza tot mai mult teren agricol, pe cand cei din Europa nu sunt incurajati sa dezvolte exploatatii mari.
„Faptul ca primeste bani europeni si esti limitat ca si dezvoltare, asta arata ca nu se doreste perfomanta unei exploatatii. In Europa, se realizeaza o politica dubla. In Vest, exploatatiile devin tot mai mari, constienti ca doar asa pot fi competitivi cu alte puteti ca SUA, America de Sud sau Asia, pe cand in Est se face mai mult lobby pentru fermele mici, iar pe cele mari sa le duca aproape de faramitare. Asa, ei isi asigura o piata, dar Romania cu greu isi da seama”, ne-a mai spus seful LAPAR.
Totodata, fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, a precizat ca la nivel european au loc dezbateri privind plafonarea subventiilor acordate marilor agricultori, in sprijinul fermelor mici.
„Hogan, comisarul european pentru Agricultura, a mentionat in mai multe randuri ca doreste sa ia bani de la marii fermieri pentru a-i da la cei mici. Se discuta asadar de o plafonare de circa 150.000 de euro de fermier, pe an. Sa nu uitam faptul ca in Romania exista agricultori care primesc pana la 10 milioane de euro. Ar fi o mare provocare pentru acestia. Sa vedem insa cum se vor incheia aceste dezbateri”, a spus Achim Irimescu, pentru „Viata Satului”.
De asemenea, Mihail Dumitru, director general adjunct in cadrul Directiei Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Comisia Europena (CE), a declarat recent ca Politica Agricola Comuna (PAC) este strans legata de bugetul multianual al Uniunii Europene (UE), iar ajustarile ce vor fi aduse acesteia vor intra in vigoare de la 1 ianuarie 2018.
„Exista discutii aprinse in societatea europeana, atat in domeniul agricol, cat si in societatea civila referitor la cum sa arate aceasta PAC post 2020. Consultarile se vor incheia in cateva zile, iar in ultima parte a a anului vom discuta la nivelul Parlamentului European acest pachet legislativ. Aceasta PAC este legata de bugetul multianual. Noi speram ca acest proces sa se incheie la sfarsitul anului, iar ajustarile comune la PAC sa intre in vigoare din ianuarie 2018. Ajustarile vizeaza elemente de simplificare care nu sunt foarte efective. Noi lucram acum intr-un cadru aproape imposibil si avem obligatia ceruta de conducerea politica a Comisiei Europene sa nu anticipam in niciun fel ce buget va fi alocat pentru PAC. Stim, insa, ca, la ora actuala, 38% din bugetul comunitar este cheltuit de PAC. Noua PAC a devenit de o complexitate si de o dificultate importanta. Fermierii, statele membre, societatea civila doresc simplificarea elementelor cheie ale PAC. De asemenea, contribuabilul european devine din ce in ce mai pretentios si se uita la cei care cheltuie bani multi, respectiv PAC si Politica de coeziune. Comisia Juncker a spus ca vrea sa concentreze pe lucruri mari, deci noi vrem sa punem accent pe valoare adaugata”, a afirmat Dumitru.
Aceasta a mai mentionat ca Politica Agricola Comuna va fi reformata „profund”, in acest sens fiind lansat si un amplu proces de consultare publica privind viitorul PAC.
„Suntem in mijlocul unei reforme profunde in ceea ce priveste Politica Agricola Comuna (PAC). Suntem la nivelul ciclului politicilor Juncker si deja am lansat un nou proces de consultari si discutii privind viitorul PAC. In a doua parte a anului 2019, mandatul Comisiei Juncker se termina si deci timpul este destul de scurt. Acest Parlament European isi incheie activitatea la jumatatea anului 2019. Cum se produc aceste cicluri de modificare? Problema timpului devine si mai importanta si din experienta primului ciclu vedem ca ne trebuie 3-4 ani ca sa definim elementele de baza ale PAC, nu si de punere in aplicare. Cum vom reusi sa avem un nou cadru legislativ la inceputul anului 2021, avand in vedere situatia deosebita care exista acum in Europa? Nu este poate nevoie sa extindem PAC-ul actual? Comisia Europeana a inceput sa lucreze si a lansat un proces de consultari privind viitorul PAC, in luna februarie a acestui an”, a mai spus Mihail Dumitru.
Ministerul Agriculturii a invitat anul acesta fermierii din toate judetele tarii sa completeze chestionarul Comisiei Europene privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC). In cele 12 saptamani pe care le-au avut la dispozitie fermierii, Comisia Europeana a primit peste 320.000 de raspunsuri, din toate cele 28 de tari UE, cu privire la modul in care ar trebui creionata noua Politica Agricola Comuna. O analiza detaliata asupra raspunsurilor primite va fi prezentata opiniei publice pe data de 7 iulie 2017.
