Planul National Strategic al Romaniei este un document echilibrat, care va face tranzitia intre 2014-2020 si 2023-2027. Nimeni dintre cei care isi doresc sa depuna proiecte pe programarea actuala nu va fi exclus, a anuntat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.
El a precizat ca Romania a trebuit sa raspunda unui numar de 370 de observatii venite din partea Comisiei Europene pe marginea PNS, observatii care necesitau o argumentare mai buna si o edificare in privinta „intentiilor noastre de politici publice”, iar un raspuns mai amplu pe acest subiect a fost deja transmis Executivului comunitar.
„PNS a fost transmis in 28 februarie, a fost incarcat, a fost analizat de expertii Comisiei Europene. Ne-au trimis un pachet de observatii care necesitau o argumentare mai buna, pe de o parte, din partea noastra sau sa le edificam cu privire la intentiile noastre de politici publice, ce vrem sa facem.
O mare parte dintre ele s-au inchis, am trimis si o scrisoare care este mai ampla, pentru ca toate acele observatii, 370 la numar, desi pot parea multe, ele in realitate nu sunt, pentru ca vizeaza elemente de tehnica si redactare, vizeaza elemente de atingere a unor indicatori tehnici de raportare.
Deci, toate lucrurile acestea, in general sunt uzuale, le intampina toate statele, nu trebuie sa facem o tragedie si nici nu trebuie sa o transformam in altceva decat este”, a subliniat Adrian Chesnoiu.
De altfel, Comisia Europeana a transmis si altor state membre, nu doar Romaniei, un numar aproape similar de observatii pe planurile strategice, Spania fiind nevoita sa raspunda la 360 de observatii, Portugalia – 340, Polonia – 314, iar Germania, la 296.
Potrivit ministrului Agriculturii, in prezent se lucreaza la nivel de experti, cu serviciile Comisiei, pe propunerile trimise si pentru armonizarea unor detalii, dar in opinia sa acest plan strategic este „un document echilibrat”, care va face tranzitia intre perioada 2014-2020 si perioada 2023 – 2027.
„Luam decizia, fie acceptam, fie nu acceptam propunerile Comisiei si le armonizam in asa fel incat ele sa raspunda nevoilor pentru care Politica Agricola Comuna (PAC) a fost conceputa, iar de partea cealalta sa raspunda si nevoilor statului membru, pentru ca vizavi de asta am vazut si foarte multe luari de pozitie publica, mai mult politice decat tehnice.
Oameni care n-au citit PNS isi dau cu parerea, plecand de la diverse informatii utilizate de unii sau de altii in varii scopuri. Sa vii sa spui ca PNS nu sprijina ferma mica si mijlocie inseamna ca nu l-ai citit. (…)
Eu nu pot sa inteleg o atitudine a unuia care a avut timp la dispozitie sa termine PNS si sa-l trimita la Comisie, dar nu l-a trimis, iar acum brusc nu-i convine, pentru ca stiu ca le-am deranjat anumite lucruri pe care le gandisera, dar eu nu sunt ca ei si nu intru intr-o astfel de speculatie.
PNS este un document echilibrat, care va face tranzitia intre perioada 2014-2020 si perioada 2023 – 2027”, a adaugat seful de la Agricultura.
Pe de alta parte, Chesnoiu a reamintit ca in 2020 la negocierea alocarilor de fonduri pentru dezvoltare rurala din viitoarea PAC, Romania a pierdut 1,7 miliarde de euro.
„Sa nu uitam, totusi, ca de bine ce au negociat, am pierdut 1,7 miliarde de euro in 2020 la negocierea alocarilor pe Pilonul II, pe dezvoltare rurala. Sa nu uitam ca 40% din alocarea data pentru dezvoltare rurala si mediu si clima au fost pe perioada de tranzitie si acolo de performanti ce au fost au lansat toate sesiunile intr-o singura luna sau aproape in aceeasi perioada, aducand in sistem un numar foarte mare de proiecte, desi au avut la dispozitie doi ani de zile in care puteau sa lanseze etapizat, asa cum era foarte bine facut programul de lansare a sesiunilor in trecut”, a subliniat ministrul.
Intrebat cand va fi aprobat Planul National Strategic al Romaniei de catre Comisia Europeana si daca exista in acest sens un termen, Chesnoiu a raspuns: „vom iesi cu el cat de curand posibil din negocierea cu Comisia si pe urma va fi adoptat” .
„Nu sunt termene, nu exista deadline-uri. Evident ca ne dorim sa fie cat mai repede astfel incat sa putem sa le armonizam.
Planul trebuie sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2023 si eu sunt sigur ca vom finaliza acest proces. Noi am facut scrisoarea de raspuns la cele 370 de observatii cu viziunea in mare despre ce considerente avem vizavi de observatiile Comisiei si acum, la nivel tehnic, luam fiecare observatie in parte si serviciile din Romania cu cele ale Comisiei le finalizeaza. Deci, pana la sfarsitul lunii decembrie trebuie sa fie aprobat. Si va fi aprobat”, a spus el.
In ceea ce priveste comentariile aparute in spatiul public pe marginea unei observatii facute de CE privind propunerea Romaniei de crestere a plafonului maxim pana la cincisprezece milioane de euro in cazul procesarii, Chesnoiu a explicat ca observatia Comisiei era „sa ne asiguram ca acesti bani sunt la dispozitia tuturor”.
„Nu sunt modificari majore, observatiile sunt publice, sunt pe site-ul Comisiei Europene. Le poate urmari oricine. Faptul ca au fost date anumite interpretari politice, spre exemplu, acea crestere la procesare a plafonului maxim pana la cincisprezece milioane de euro propusa de Romania.
Observatia Comisiei era sa ne asiguram ca acesti bani sunt la dispozitia tuturor, dar este evidenta nevoia de crestere a plafonului, intrucat preturile au explodat.
De partea cealalta, daca vrei sa ai unitati reziliente, eficiente economic, in care mai multi fermieri sa-si aduca materia prima si sa o proceseze, evident ca avem nevoie de unitati mai mari de procesare si lucrurile acestea le-am discutat cu Comisia, l-am clarificat si vor intra in PNS”, a transmis Adrian Chesnoiu.
Oficialul MADR a adaugat ca nu va fi exclus absolut nimeni din PNS, din cei care pot sa depuna proiecte pe programarea viitoare, iar fermele mici si mijlocii vor fi sprijinite in continuare, la fel si tinerii fermieri, chiar daca vor fi directionati catre sectoare de activitate si catre ferme viabile economic.
„Mai mult decat atat, nu este exclus absolut nimeni din PNS, din cei care pot sa depuna proiecte pe programarea viitoare, asa cum cei care probabil in studentie copiau, citesc acum doar rezumatul facut de altii.
Nu inteleg ca daca te apuci si citesti cele 870 de pagini ale PNS in integralitate, iti dai seama ca nu este nimeni exclus, ca nu e o batalie intre fermierii mici si mari, ca sustinem foarte bine fermele mici si fermele mijlocii.
In toate actiunile pe care le-am avut, in toate programele pe care le avem, am spus ca este coloana si fundamentul pe care se bazeaza agricultura din Romania, aceste ferme mici si mijlocii, pe care trebuie, in schimb, sa le conducem, sa le directionam catre performanta si eficienta.
Va dau un exemplu: nu poti sa mai lasi tinerii fermieri sa se indrepte catre orice tip de activitate agricola, mai ales ca ei intra cu activitate fie pe suprafete mici, daca vorbim de zona vegetala, fie cu efective mici de animale, daca vorbim de zona zootehnica si atunci trebuie directionati catre sectoare de activitate si catre ferme care sa fie viabile economic, pentru ca el intra, se instaleaza ca fermier si trebuie sa ne asiguram ca va ramane ca fermier si ca va produce alimente pentru pentru populatie”, a subliniat seful MADR.
Acesta a transmis ca este absolut convins ca, exact pe principiul gastelor care au salvat Roma, acelasi lucru se va intampla in prezent in contextul negocierilor pe PNS.
„Acestea sunt dezideratele pe baza carora am conceput Planul National Strategic si eu sunt absolut convins ca exact pe principiul gastelor care au salvat Roma, acelasi lucru se va intampla si aici.
Macanitul e la indemana multora, dar cu siguranta cel care mana gastele la lac stie mai bine si cate gaste are in card si unde sa le duca spre apa si cum sa le aduca inapoi si cum trebuie sa faca sa aiba mancare si absolut tot ce au nevoie.
Dar, evident, este mult mai usor sa sa dai de gura si sa nu faci, decat sa faci si sa iti vezi de alte tale, sa taci din gura si sa faci lucrurile asa cum ar trebui sa le faci. Vom vedea la final”, a concluzionat ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Adrian Chesnoiu.
