Acum jumatate de secol, Romania se putea mandri ca detine efective de aproape un milion de exemplare de suine Mangalita, o rasa recunoscuta pentru carnea sa frageda, cu un colesterol pozitiv. Din cauza prolificitatii reduse, precum si a timpului indelungat de ingrasare, crescatorii romani s-au reprofilat catre alte rase de porci. Cu toate acestea, exista o serie de fermieri care au decis sa investeasca in continuare in suinele de Mangalita, punand pe primul loc valorificarea.

Un asemenea exemplu am regasit la Rasnov, judetul Brasov, acolo unde Mihai Cristolovean si-a construit o ferma agroturistica, in cadrul careia valorifica produse din carne de Mangalita din propriul efectiv.

„Am cumparat primii porci de Mangalita in primavara anului trecut si am inceput sa-i inmultim. Ne-am dorit foarte mult sa realizam o ferma agroturistica, mai ales ca in locul in care ne aflam noi a fost terenul bunicilor. La randul lor, si ei au crescut Mangalita. Avand in vedere ca valorificarea e destul de dificila, faptul ca putem sa oferim produse din carne turistilor este deja un atu important pentru noi. Cel mai important aspect este insa ca printr-o crestere extensiva, carnea de Mangalita este de o calitate superioara. Avem in prezent un efectiv format din 8 adulti, 16 tineret”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Mihai Cristolovean, administratorul fermei agroturistice „Floare de Maces”.

Porcul de Mangalita se creste relativ usor, nefiind pretentios la hrana. De asemenea, suinele din aceasta rasa sunt recunoscute pentru rezistenta mare la boli. Un dezavantaj insa poate fi prolificitatea scazuta, precum si perioada de ingrasare mai mare.

„Am la dispozitie pentru ei o suprafata de aproape 7 hectare. M-am inspirat din strainatate, acolo unde aproape 80% din productia suinelor e in semi-libertate. Imi doresc sa ii cresc extensiv, deoarece diferenta de calitate a carnii este foarte mare, fata de cel crescut in gospodarie. El are un ritm de crestere mai greoi, are nevoie de o perioada aproape dubla ca sa ajunga la aceeasi greutate ca un porc clasic. Poate ajunge la o greutate de pana la 150 kg, insa recomandarea noastra e sa se taie cand are cam 120 kg”, ne-a mai spus crescatorul.

In ceea ce priveste prinderea suinelor pe un teren atat de mare, Mihai Cristolovean spune ca animalele sunt pur si simplu invatate sa vina intr-un punct, la un anumit interval de timp. „Eu pot sa le dau drumul, pentru ca stiu ca vin inapoi. Am plecat de la 2 scroafe si un vier, mi-a luat cam 2 ani sa ii invat. Urc cu ei si pana la 1.100 m altitudine”, spune fermierul.

Suinele din rasa Mangalita nu sunt pretentioase in ceea ce priveste hrana, acestea consumand in general o masa vegetativa cat mai mare. „In prezent, efectivul meu creste pe niste dealuri, mananca iarba, frunze, fructe, ghinda, jir, uneori si radacini de copaci. Le mai dau si cartof, de asemenea ei mai consuma si lucerna, trifoi”, explica Mihai Cristolovean.

Procesarea produselor, indiferent ca vorbim de sectorul vegetal sau cel zootehnic, pare sa fie elementul cheie pentru o afacere de succes. In acest sens, crescatorul de suine si-a construit o ferma agroturistica in cadrul careia comercializeaza produse realizate din carne de Mangalita.

„Facem toate produsele pe care le-am invatat de la parintii si bunicii nostri. Realizam carnati, caltabos, toba, sunculita, am facut si ne-a reusit si jambon, slanina afumata. Pentru cine vrea sa vada daca slanina pe care o are in fata este cu adevarat de Mangalita, se poate pune degetul pe ea, iar daca degetul aluneca usor in interior, atunci putem fi sigur ca vorbim de Mangalita. Altfel, nu. Temperatura de topire a slaninei de Mangalita nu este de 60-70 grade, ci de 30-40 grade Celsius”, ne-a mai spus crescatorul.

Chiar daca suinele de Mangalita sunt considerate „porci de clisa”, grasimea acestora are un continut de pana la 70% de acizi grasi nesaturati, ceea ce transforma carnea de Mangalita intr-un produs recomandat celor care au probleme cardiovasculare.

O nemultumire a crescatorului din Brasov este ca pretul pentru kilogramul de porc a ramas mic in ultimii ani, inclusiv pentru rasele specializate cum este Mangalita. „Ar fi bine daca si preturile ar mai creste. De exemplu, in strainatate, in Germania, pulpa proaspata de Mangalita este 40 euro/kg. La Mangalita preturile se vand in jur de 15-20 lei/kg, insa porcul clasic e si 3 lei pe kg”, ne-a mai spus Mihai Cristolovean. Pentru viitor, fermierul din Rasnov isi doreste sa creasca inclusiv turme de Mangalita, asa cum existau acum jumatate de secol.

Denumit si „porcul cu blana” sau „uleiul de masline cu patru picioare”, porcul de Mangalita a aparut pentru prima data in seculul XIX, din combinarea raselor unguresti Bakonyi si Szalontai cu mistretul. In prezent, in Romania se afla circa 15.000 – 20.000 de porci de Mangalita.

Share on Facebook