Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură (Pro Agro) sunt singurele asociaţii ale fermierilor care şi-au prezentat până în prezent interesul pentru constituirea unui fond mutual. Fermierii care nu vor să contribuie la bugetul fondului vor pierde subvențiile.
Pe 9 august, Ministerul Agriculturii (MADR) a definitivat legislația privind înființarea fondului mutual pentru agricultură. În prezent, instituția așteaptă ca fermierii să depună dosarele pentru acreditarea fondurilor mutuale, potrivit consilierului în MADR, Mihaela Ciuciureanu.
„Am avut câteva discuţii cu două mari asociaţii ale fermierilor, care şi-au prezentat până în prezent interesul pentru constituirea unui fond mutual, respectiv cu ProAgro şi LAPAR, dar trebuie lămurite foarte multe aspecte de ordin financiar şi ca model de organizare”, a declarat Mihaela Ciuciureanu.
Raportat la numărul de asociații ale fermierilor și la suprafețele de teren agricol pe care le exploatează aceștia, ar trebui să existe maximum trei fonduri mutuale în România, însă MADR dorește înființarea unui singur astfel de fond.
„Ca minister, agreăm şi vrem să fie doar unul, pentru a avea o putere financiară mare. Ne vom îndrepta atenţia ca acest fond să aibă opt centre regionale, iar puterea financiară a acestuia va fi reflectată în asigurarea pe care o vor avea fermierii”, a subliniat oficialul MADR.
Condițiile privind înființarea fondului mutual
Pentru a fi acreditat, fondul mutual trebuie să aibă o capacitate tehnică, una economică şi să prezinte un plan de afaceri pe trei ani. Asociația care va prezenta dosarul inițial trebuie să reprezinte interesele, prin membrii săi, cel puţin 30% din suprafaţa arabilă a ţării. Totodată, asociația trebuie să reprezinte toate sectoarele agricole şi să aibă reprezentare în toate judeţele. Consiliul director al fondului va decide câte secţiuni de specialitate vor exista. De asemenea, fermierii vor asigura din fonduri proprii, sub formă de contribuții, 35% din bugetul fondului, iar contribuţia publică va fi de 65%, din care 75% reprezintă fonduri europene, iar 25% fonduri din bugetul naţional. Din fonduri europene vor fi acoperite cheltuielile de funcţionare şi de constituire, timp de trei ani, precum și cheltuielile cu dobânzile bancare.
Unul dintre principalele riscuri cu care se confruntă agricultorii este seceta. Drept urmare, fermierii care și-au manifestat interesul față de înființarea fondului mutual doresc înființarea unei secții care să gestioneze situațiile de criză generate de secetă.
„Acest lucru depinde de caietul economic prezentat Ministerului Agriculturii în momentul în care se solicită acreditarea”, a explicat consilierul MADR.
Potrivit acesteia, până la sfârşitul anului, unul din dosare, fie al LAPAR sau al federaţiei Pro Agro, va fi acreditat, în funcţie şi de strategia de business şi de puterea economică.
CAP-ul prinde viață
Apariția fondului mutual îi va obliga pe fermieri să se asocieze. În caz contrar, riscă să nu mai primească 80% din fondurile naţionale. Cel puțin asta intenționează să facă MADR: să le blocheze accesul la subvenții fermierilor care nu vor contribui la crearea fondului.
„Toţi producătorii vor fi forţaţi să se asocieze pentru că, altfel, nu vor primi toţi banii din subvenţia naţională, pe cea europeană nu putem interveni, dar pe cea naţionala da. Un fermier riscă să piardă 80% dacă nu se înscrie în acest fond mutual”, potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu.
Asocierea în cadrul fondului îi va ajuta pe fermieri să discute de pe picior de egalitate cu băncile și să obțină despăgubiri în cazul producerii unor riscuri care nu sunt acoperite în prezent de societățile de asigurări, consideră Achim Irimescu. Un alt beneficiu al înființării fondurilor mutual îl reprezintă comasarea terenurilor.
